Page 11 - Campul_1923_01_02

CÂMPUL 27
irăzboiului. Anume, America nici nu vrea să audă şi
să ştie de necazurile Europei. Anglia vrea să-i iert®
pe Germani şi să le mai uşureze datoria. Dar Italia,
Belgia şi Franţa nu au putut primi aceasta. Căci Franţa
a suferit ca nici o altă ţară de la Germani şi multe
judeţe ale ei erau rase de tot ce era pe ele. Iertare
pentru Germania înseamnă că Franţa să rămână da­
toare în vecii vecilor, să rămână istovită şi săracă, iar
Germania care a istovit-o să se îndrepte cât de curând
şi să-i sară iar î 1 grumaz s’o prăpădească.
Şi de aceia Franţa nu vrea să audă de micşora­
rea datoriei Germaniei. Ci guvernul francez a hotărât
să facă ce scrie în tratatul de pace in caz de neplată :
şi anume să înainteze cu armata în Germani • şi să
pună stăpânire pe unele bogăţii ale ei ca să-şi asigure
despăgubirile cuvenite.
Şi aşa fără Engleji şi fără Americani, numai ou
Belgienii, Franţa a dat ordin armatei ei să înainteze
-în Germania. Armata a pornit imediat şi a pus stă­
pânire pe ţinutul Ruhr unde sunt cele mai bogate mine
de fier şi de cărbune. Acolo e între alte multe oraşe
de seamă, oraşul Ersen, unde sunt vestitele fabrici
Krupp. unde s’au construit cele mai mari şi bune tu­
nuri ale Gaipnaniei în timpul războiului şi unde lu­
crează câteva zeci de mii de lucrători. Francezii au
venit cu mulţi ingineri care să controleze ce se scoate
din mine, şi ce se face în fabrici pentru ca Franţa şi
Belgia să-şi ia partea lor cuvenită pentru despăgubiri.
Germanii s'au împotrivit, au făcut adunări mari
unde s’au tras şi focuri de armă la care soldaţii Fran­
cezi au trebuit să răspundă Lupte cu soldaţii germani
n’au fost. Dar lupta se duce fără arme pe altă cale
şi anume : proprietarii minelor au arătat că ei nu vor să
scoată cărbuni şi fier pentru Francezi şi au dat po­
runcă lucrătorilor să nu mai lucreze. Funcţionarii nemţi
de la căile fer ite, de -la poştă şi telegraf, iar au spus
că ei nu vor să lucreze după cererea Francezilor.
Atunci Francezii au întors-o pe foaia cea-laltă şi
a început său închidă şi să hrimită înaintea consiliilor