Page 7 - Campul_1923_01_02

CÂMPUL 23
cărţi din ceea ce credem că poate fi folositor mulţimii.
Că doar ştiinţa nu e numai pentru cei ce trăesc la oraşe
facolo e mai multă necurăţenie de suflet ca la ţară) ei
din luminile ei trebuesc să se împărtăşească toată lu­
mea, căci toţi au drepturi si datorii şi'deopotrivă se
cade ca să se arate calea cea bună întru găsirea bogă­
ţiei materiale şi culturii sufleteşti. Prăsiţi pomi din să­
mânţă şi învăţaţi meşteşugul altoirii. Nu e greu. E mai
greu să te hotărăşti odată să iei briceagul in mână şi
să altoesti.. De ce să ducem doinii fructelor în mijlocul
uerei şi in grădinile noastre să tot crească loboda cât
casa '*
O familie de şase persoane se poate hrăni cu le­
gume tot anat de pe o întindere de pământ de 600 metri
pătraţi, adică atât cât ai întinde bine pasul de şase ori
in lungime şi de 10 ori în lăţime. Ce câsă de bun gos­
podar n'are împrejurul ei o asemenea bucată de pă­
mânt :...
Cultivând grădinile nu mai suntem nevoiţi să scoa­
tem banul din pungă. Facem economie si dăm. pildă
hună copiilor noştrii care din munca grădinilor se obici-
nuesle cu simţimânlut solidarităţii, căci copiii îşi fac
o jucărie din munca uşoară cu grebla, cu sapa şi cu
stropitoarea de grădină— şi acest simţ al unirii forţelor
face tăria nu numai a familiei ci şi a societăţei şi deci
a naţiunii.
Ne judecă lumea după felul cum ştim să ne întoc­
mim cuprinsul cartei, după cum îşi îngrijeşte copii şi
după cum ţine rânduiala dinăuntru casei.
Casa si grădin i fac mulţumirea şi înavuţirea fa­
miliei. După ele umblă omul în viaţă, fiind-că statorni­
cia, chibzuihla, darul de mai bine si deci de progres nu
preocupă pe vagabonzi, ci pe oamenii aşezaţi, cu scaun
la cap si cu un scop in viaţă.
Grădina dă această mulţumire neînţeleasă de cei
care n’o stăpânesc. \
Nn lăsaţi gradinele pâră gini te. $i vorba bună, da­
ţi-o şi la alţii.
— ■ > d. f. Ştefănescu