Page 9 - Campul_1923_01_02
P. 9
CÂMPUL 25»
preget, nimic nu-i scapă din vedere pentru ridicarea
poporului prin învăţătură.
Ia măsuri să se construiască localuri de şcoale
să se tipărească cărţi eftine de către Minister şi pen
tru aceasta stăruia să se înfiinţeze Casa Şcoalelor ,*
simplifică programele, introduce lucrul manual în şcoa-
lele primare, dar şi învăţământul agricol, al desem-
nului şî muzicei; înfiinţează cantine şcolare dar şi lo
turi pentru şcoale şi reuşeşte ca în vederea împro
prietăririi şi a cumpărării de pământ învăţătorii şi
preoţii să aibă aceleaşi drepturi ca şi sătenii. îngri
jeşte ca şcoalele normale să dea nu numai buni învă
ţători ci şi sfătuitori şi îndrumători ai ţăranilor Ia
bănci, cooperative, obşti şi de aceea introduce prac
tica agicolă şi cursuri de cooperaţie; încurajează şi
îndrumează activitatea extra-şcolară.
Prin Dobrogea unde copii nu puteau vorbi ro
mâneşte până la vârsta de şcoale, el întemiază gră
dinile de copii (1897 Tulcea).
Pentru predarea scrisului şi cititului crează învă-
ţători-ajutori. Asigură corpului didactic stabilitate şi
sporeşte salariile, Pentru perfecţionarea învăţătorilor
găseşte foarte nimerite: congresele învăţătorilor, con
ferinţele judeţene, şedinţele intime ale cercurilor cul
turale, călătoriile de vacanţă.
Multă grijă a purtat şi Bisericii căci Iui se da-
toreşte modificarea legii sinodale, aşa ca să se des
chidă cale tuturor membrilor clerului românesc spre
a fi aleşi Mitropoliţi şi Episcopi şi ca preoţimea să-şi
poată spune cu temeiu cuvântul în afacerile biseri
ceşti,* tot lui se datoreşte legea clerului mirean, legea
Cassei Bisericii. Grija pentru păstrarea credinţei
noastre strămoşeşti s’a văzut şi din procesul şcoale
lor călugăriţelor catolice.
Şi de monumentele istorice a ; purtat grijă, căci
a înfiinţat o comisiune şi a pus temelia unui muzeu
istoric.
Numărul neştiutorilor de carte i s’a părut covâr
şitor; a îndemnat deci pe învăţători să facă în serile