Page 12 - Campul_1923_10_19

C Â M P U L
cum a combinat culorile ca să atragă şi să placă ochiului
arată gustul deosebit şi inteligenţa cu care este înze­
strată femeea română.
După război, când multe case au fost devastate
de duşmani, când alte gospodării noi s’au înfiinţat,
când din cauza scăderii leului nu se mai puteau aduce
lucruri de felul acesta fabricate în străinătate, cu care
orăşenii să-şi împodobească casele, atunci a început
interesul pentru ţesăturile şi covoarele româneşti. In
Bucureşti şi în mai toate oraşele se vedeau garduri
împodobite cu covoare de toată frumuseţea, expuse
pentru vânzare. Şi se vindeau cu multă uşurinţă şi se
găseau destu' de potrivite pentru cele mai frumoase
case. Aceste împrejurări ne-au făcut un mare serviciu,
că ne-a deşteptat gustul pentru ce este al nostru, bun
şi frumos şi scăpăm de birul pe care-1 plătim străină­
tăţii pentru lucrurile lor proaste.
Ministerul de Industrie şi Comerţ are până acum
16 şcoli de industrie casnică, unde fetele pot să înveţe
cum se fac ţesăturile naţionale şi cari funcţionează la :
Bucureşti, Bârlad, Vaslui, Calafat, Piteşti, Târgovişte,
Câmpina, Călăraşi, Tg. Bujor, Babadag, Chişinău,
Arad şi câte un atelier la următoarele mânăstiri:
Văratec, Agapia, Agafton şi Sărăcineşti.
In afară de acestea, Casele Naţionale au înfiinţat
la Breaza o şcoală-atelier de industrie casnică unde
fetele de săteni învaţă şi se desăvârşesc în cusături,
ţesături, covoare şi menaj.
Ministerul de Agricultură şi Domenii a îngrijit de
asemenea ca la cele 14 şcoli de gospodărie casnică ce
le are, să se predea şi să se lucreze ţesături şi covoare
naţionale, urmărind prin aceasta o cât mai mare des-
voltare a gustului şi a dragostii pentru această indu­
strie casnică.
Ar fi foarte folositor dacă pe lângă toate mănăstirile
ar funcţiona ateliere unde fetele de săteni să înveţe să
ţeasă şi să facă covoare. Este însă nevoe ca în fiecare
casă mama şi tatăl să desvolte în copii dragostea de
portul românesc, îndepărtându-i dela ce este străin.