Page 13 - Campul_1923_11_21
P. 13

C i  MP U L                331


          SCRISOARE  CĂTRE  PLUGARI


                  CINE  SCUMPEŞTE  TRAIUL I
              Iată  o  întrebare  ce  ini-am  jHţs’o  adeseori  faţă  de  scumpete»
          traiului  crescândă  pe  zi  ce  trece  şi  pe  care,  sunt  sigur,  că  şi-o
          pun toţi acei ce-i  simte greul.
             Şi  cum  să  nu-ţi  pui  o  astfel  de  întrebare,  când»tc  gâudeşt'i
          că  înainte  de  războiu,  cu  5  lei  pe  zi  trăia  o  familie  în  Bucureşti,
          pe  când  astăzi,  chiar  la  ţară,  sunt  zile  când  dai  şi  peste  100  lei
          pe  d'ale  mâncării.  Şi  dacă  ai  şi  vr'nn  copil  la  şcoală,  apoi  să  te
          ţii,  că  nu  ştiu  de  scapi  cu  1500  lei  pe  lună  pentru  care  altă  dată
          plătiai  cel  mult  40—50  lei.
              Mai  toată  lumea  dă  vina  pe  valoarea  scăzută  a  leului  nostru,
          care  în  Franţa  valorează  numai  8  bani  (parale  sau  centime)  că,
          pentru  a  cumpăra  ceva  de  8  franci,  trebue  să  dai  100  lei  d’ai
          noştrii  la care  se  fuiai  adaogă,  transportul, valma, locuţiunea,  câşti­
           gurile negustorilor  etc.
              La  rândul  nostru,  plugarii,  ca  să putem  cumpăra^ dela  negus"
           tori  ce  ne  trebue,  vindem  şi  noi  scump  produsele  noastre:  Oul
           cu  1.50  în  loc  de  5—10  bani  ca  înainte  de  Scăderea  leului;  băni-
           cioara  de  porumb  cu  00  lei  în  loc  de  1,50—2  lei;  Dl.  de  vin  cu
           S0—100 lei în  loc  de  4—6 lei  şi  aşa  eu  grâul,  lâna,  laptele,  etc.
              Meşteşugarii  şi  muncitorii  eu  ghiotura,  cu  bucata  sau  ziua
           ridică şi  ei preţul pe .munca  lor;  profesioniştii liberi: avocaţi, doc­
           tori,  ingineri  etc.  scumpesc  şi  ei  onorariul  şi  preţul  lucrărilor;
           d’asemeni funcţionarii  de tot felul manifestă  şi  ei pretenţiunile, şi
           atât  pe cât  se poate li  s’a  sporit  şi  lor  lefurile  de  către guvernele
           ţârei.
              La  rândul  său,  guvernul,  ca  să  facă  faţă  sporului  de  lefuri,
          ‘ întreţinerea  şoselelor,  Căi  ferate,şcoli,  armată,  etc.,  cari  în  ziua
           de  astăzi  costă  mult  şi  trebue  miliarde  ca  să  poată  face  faţă  tre­
           buinţelor  ţârei,  urcă  şi ,el  costul  produselor  Regiei  Monopolului
           Statului,  a  transporturior  precum  şi a  dărilor  de  tot  felul.
    \         La  rândul  nostru,  toţi  cei  impuşi  la  dări,  mai  urcăm  şi  noi
           costul  produselor,  a muncei  intelectuale  şi  manuale, "etc.
              Şi  dacă  urcările  acestea  de  preţuri  datorite  valutei  şi  dărilor
           impuşe  de  guvern  ar  fî  proporţionale,  adecă  numai  atât  cât  im­
           pune  valuta  sau  guvernul,  treacă,  meargă.
               De  pildă  guvernul  a  ridicat  la  vin ou 0,75  bani  la  litru; câr-
           ciumaru!  să  vândă  tot  cu  atât  mai  scump  litrul  de  v in ;  dar  de
           regulă,  Negustorii  în  goana  după  cât  Urai  imarc  câştig,  speculează
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18