Page 13 - Campul_1924_01_01

12 C Â M P U L

Nesfârşitele nisipuri mutătoare ale Saharei, azi ca­
pătă viaţă sub îndrăzneţele cercetări ale automobilelor
şi aeroplanelor.
Ostroavele răzleţe din mijlocul oceanelor fără mar­
gini dau bucuria, mântuirea corăbierilor rătăciţi, cari se
aşteaptă să capete răgaz, hrană şi o mână de ajutor de
la un om, fie el chiar şi sălbatic.
Astfel omul dă viată pământului. Şi fie el acest om,
negru la piele, arămiu, galben ori alb, sălbatic ori civi­
lizat,, prin el numai, capătă preţ pământul unde trăeşte.
Şi, cu atât mai mare preţ capătă pământul, cu cât
este mai vrednic şi mai iscusit omul care-1 stăpâneşte.
Cine-i harnic, râvneşte la trai îmbelşugat, se trudeşte
să adune în jurul lui, orice îi este de folos, şi astfel face
avere, fără arşi da seama. Cu asta el sporeşte bogăţia sa­
tului său, a ţării sale şi a omenirei întregi.
Numai aşa s’a ajuns la ceiace vedem astăzi: unii au
pământ, păduri, case, vite, unii au fabrici,, alţii mărfuri,
alţii corăbii cu foc, maşini de mers pe uscat şi în văzduh,
unii au deprins meşteşug scutit* alţii au căpătat învăţă­
tură înaltă şi înţelepciune uimitoare, şi toţi dintre noi,
şi toate aceste s’au făcut şi se fac de oameni în parte,
spre folosul fiecăruia, în deosebi şi în genere spre fo­
losul omenirei întregi.
Iată cine este omul! !
Isvorul fără sfârşit, care dă cele trebuitoare şi cele
de hrană omului şi fiinţelor, este pământul. Şi, el, cu
atât mai mult rodeşte, cu cât este lucrat mai bine, mai
des, cu cât omul îl curăţă de burueni nefolositoare,, îl
scormoneşte, îl udă. îl îngraşă, şi rândueşte chibzuit
plantele ce samănă pe el.
Tot nevoia a fost acea. care a silit pe om, să lucreze
pământul şi la început ca şi acum. Cu vremea omul a
descoperit multe secrete, pe care folosindu-le, ş-a priit
lui şi urmaşilor lui. Iar, azi avem la îndemână secrete şi
mijloace fără număr din cari noi tiăim, mai uşor şi mai
bine. Hrana însă numai din pământ se capătă şi ocupaţia