Page 11 - Campul_1924_01_02
P. 11
C Â M P U L 25
schimb Italienii le-au garantat stăpânirea portului
Baros, alăturea de Fi urne. Pentru a întări această înţe
legere s’a încheiat un tratat, care hotărăşte că cele două
ţări se fac prietine şi se vor ajuta la primejdie.
Pentru primul ministru italian Mussolini această în
voială este o mare izbândă. Dar pentru Sârbi nu e o în
frângere ci o faptă înţeleaptă. O rană supărătoare se
vindecă în trupul Jugosiaviei. Ţara îşi poate vedea de
alte griji, căci în spre apus tratatul îi chezăşueşte linişte
şi siguranţă.
Pentm celelalte popoare ale Europei e un prjlej de
bucurie. Se stinge astfel unul din vulcanii, care ame
ninţa să aprindă iar focul războiului O duşmănie mai
puţin e un pas mare spre întoarcerea păcii adevărate
între popoare.
Era odata...
Un om tare bogat şi trupeş, după o zdruncinare
straşnică a căzut la boală grea de nu se mai putea ţine
pe picioare. Şi, chipurile, după zdruncinul pătimit,
credea toată lumea că s’a mai întărit, şi mai voinic, mai
trupeş, mai frumos şi mai bogat a ieşit. Dar nu a fost
aşa şi a căzut la pat. Au început să se strângă neamurile
dimprejur şi fiec-are-şi da cu părerea: ba că meteahna-i
ici, ba că buba-i dincolo şi babele au început a da cu
bobii şi altele cu fel de fel de descântice... Erau sfaturi,
căscături şi farmece acolo că se minunase şi bolnavul;
dar rămânea numai cu minunăţia, pentru că boala ’n loc
să se lecuiască, mai rău se lăţea pe trupul cel voinic şi
frumos de altă dată... Şi s’au sfătuit neamurile strânse
acolo, ce-i de făcut ? Să aducă doctori şi vraci streini, cu
multă ştiinţă, cărturari vestiţi, cari să stea la căpătâiul
bolnavului; alţii ziceau că nu e nevoe de adus doctori
din alte ţări, pentru că şi în ţara aceia erau. oameni în
văţaţi, care-au lecuit de boale grele pe mulţi bolnavi şi