Page 8 - Campul_1924_01_02

24 C Â M P U L

loc, căreia i se taie ambele capete pentrula face loc să
pătrundă apa de jur-împrejurul ei, şi să ude în acelaş
timp şi jumătate din muchiile laterale. Cu pământul
tăiat se îngroapă pereţii canalelor distribuitoare.
Canalele distribuitoare se plantează de obiceiu cu
varză, conopidă, varză roşie şi gulii; cele principale cu
pătlăgele roşii şi sfecle roşii, pentru ca nimic din terenul
grădinii să nu rămână ne folosit.

CE SE PETRECE IN LUME

O duşmănie mai puţin

De multă vreme Italia şi Jugoslavia se privesc cu în­
dârjire, una de pe (.armul de răsărit şi alta de ţărmul de
apus al Mărei Adriatice. Patrioţii italieni, care visează
mărirea de pe vremea Romanilor, consideră Marea A-
driatică ca un lac italian. Ei căutau pentru ţara lor pri­
lejul să se scoboare pe malul răsăritean la Trieste, la
Fiume, în Dalmaţia şi Albania.
Războiul cel mare le-a dat Triest. Din oraşul Fiume
au făcut un stat liber,iar coasta dalmatină a rămas
«Iugoslaviei.
Oraşul Fiume a fost prilej de mare răceală între J iu­
goslavia şi Italia. Aceasta considera oraşul ca italian,
ceiace Ju'goslavia nu vrea să admită. Sârbii nu voiau să
piardă din mână oraşul, care e port la mare, pe unde se
descarcă multe din bogăţiile ţărei lor.
De mai multe ori Italienii şi Sârbii au căutat să cadă
la pace. Dar învoiala era călcată ba de unii, ba de alţii.
Odată, legionarii lui d’Annunzio, cari nu erau altceva
decât soldaţi italieni, au năvălit în oraş şi au pus stăpâ­
nire pe el. Cu mare greutate au fost scoşi şi adminis­
traţia veche pusă la locul ei.
După multe frământări, Sârbii s’au hotărât în sfâr­
şit să-şi ia gândul de la acest oraş, să renunţe la el. In