Page 12 - Campul_1924_02_03

C A M P U L 43

întâmplătoare înţepături. Orice mişcare greşită sau mâ­
nioasă, va atrage urgia acestor mici şi cuminţi fiinţe.
Să citească cărţile şi revstele despre albinărit, care
dau sfaturile şi îndrumările de care are nevoie. Fără cu­
noştinţe despre albinărit, nu se poate face un stupărit
cum trebue.
Să fie mândru de meseria lui de stupar, căci albină-
rilul pe lângă că este o îndeletnicire frumoasă, bănoasă
şi dă o pildă frumoasă de bună gospodărie, dar mai e
foarte folositor şi rodini pomilor şi semănăturilor. Fiind­
că s’a dovedit că împrejurul unei stupării, câmpiile, gră­
dinile şi livezile de pomi, cutreerate de albine, dau tot­
deauna rod mai mult şi mai bun. Aşa dar, aduce foloase
şi vecinilor.
Creşterea albinelor a devenit astăzi o îndeletnicire,
tovarăşă cu agricultura, care nu mai poate fi numită o
ocupaţie de plăcere sau de distracţie.
île pretutindeni ne vin veşti — şi aceasta am dove­
dit-o şi noi — că stupăritul formează în timpul de faţă
cea mai bănoasă ocupaţie, dintre toate ramurile
agriculturii, din cauza preţurilor mari ce se plătesc
pentru produsele stupăritului. Cunoaştem stupari, cari
anul trecut (1923) au făcut 20—40 mii lei şi mai mult,
de pe urma a 25—50 stupi sistematici.
Toate aceste nu pot decât să încurajeze pe agricul­
torii mari şi mici, spre o desvoltare a acestei ramuri
productive, care la noi lâncezeşte de atâta amar de
vreme...
D. I. Stamatelache
Apicultor, Tg.-Frumos
Director al revistei de stupărit
„Buletinul Apicultorilor"
* .■ • • • .^agaawişaiiewi^iii miuii|u—a— ni nemi^wiiwiifii Tiiii— ■— b w wniiiBWiiifcarTiBaEcaMC.iiiL iiinm wi— i— iwniw r tt raasaHryaLs.»
„Se cuvine a nu se adânca omul cu lucrările sale sau
cu negoţul peste măsura sau putinţa sa, ci să păziască
regulele cele cuviincioase şi să lase şi altora prilej a
putea trăi!“
Pravila Braşov 1837.