Page 7 - Campul_1924_05_10
P. 7
C Â M P U L 151
să caute vr’un loc unde ar putea să răsufle puţin şi în
caz de găsesc un produh sau alt loc deschis, ei se îngră
mădesc acolo în stoluri mari şi încep să absoarbă apa cu
aerul cel curat, ca să nu moară sub gheaţă înăduşiţi
Pentru a scăpa peştii de înăduşire, fiecare gospodar
bun care are un iaz, va. face răsuflători (produhuri) una
sau mai multe după cât este iazul de mare şi le va curăţa
de atâtea ori de câte ori îngheaţă apa. In caz de vine
unui om prea greu să cureţe răsuflătorile în fiecare zi
odată sau de două ori, sau iazul se găseşte prea departe,
atunci să bată trei pari în fiecare răsuflătoare, lungi ca
să rămâie capetele cam de un metru deasupra apei şi să-l
aplece unu spre altul ca să se poată lega vârfurile la un
loc cu o legăt.oare de paie sau papură. Aceşti trei pari se
vor înconjura cu paie, trestie sau papură ca să apere apa
din răsuflătoare de îngheţuri şi tot odată şi aerul va
avea loc pe unde să pătrundă în aplă-
Acest sfat dacă vom urma, nu ne vom pomeni în nici
o primăvară după topirea gheţei cu peştii noştrii plu
tind .deasupra apei cu pântecele în sus din pricina înă-
duşirei.
Dimitrov Ioan.
toţmani
Cum stăm cu cartea ?
Toate ţările lumii s:au luat la întrecere, unele mai
devreme, altele mai târziu, sporindu-şi din an în an nu
mărul ştiutorilor de carte.
După cum întunericul nopţii este împrăştiat de lu
mina orbitoare a lămpilor din vremea noastră, tot aşa
întunericul minţii — ascunziş al trândăviei şi al relelor
apucături — este vrăşmăşit, prigonit şi nimicit, mai ales