Page 8 - Campul_1924_05_10
P. 8

152                   C Â M P U L
            în  unele ţări,  de ceeace  numim noi  şcoală  şfi  învăţătură.
            Şi este o mândrie pentru o ţară, când se poate spune, că
            la o sută de locuitori abia dacă mai găseşti un neştiutor
            de carte.
                Noi, Românii, suntem  în coadă cu numărul  ştiutori­
            lor de carte :  la o sută, doar  patruzeci  să ştie  a ceti  şi
            scrie. împrejurări  şi vremuri  grele prin  cari am  trecut
            şi din cari âm scăpat doar mai ieri, ne-au oprit mult timp
            în loc, umplându-ne inima  de  durere şi jale amară.
                Insă nu numărul mic al  ştiutorilor  de carte  trebuie
            să ne întristeze, ci răceala aceea a lor faţă dă carte, care
            face să cadă pe gânduri pe conducătorii noştrii- Căci, ce
            înseamnă a şti carte, dacă nu ceteşti aproape nici  odată
            şi nu cauţi să afli în cuvântul scris  strădania şi  învăţă­
            mintele  îngrămădite  de  atâtea rânduri  de  oameni  di-
            naineta noastră ?
                Să aibi mâini şi să nu lucrezi cu ele, să stăpâneşti mo­
            şii şi să nu le foloseşti, să ştii  carte  şi să nu  ceteşti  în­
            seamnă să  te  potriveşti  ca  acea  slugă  nemernică  din
            pilda Mântuitorului,  care  şi-a îngropat în  pământ  sin­
            gurul  talant  primit în  dar dela  stăpânul  său.  Un  om,
            care a învăţat carte, dar nu ceteşte măcar la o zi de săr­
            bătoare o poveste, sfat în ale gospodăriei, o veste din lu­
            mea largă a lui  Dumnezeu, se poate  asemăna unui  gos­
            podar, care şi-ar  drege  un plug numai bun  de  lucru, lă-
            sându-1  apoi  să  ruginească  undeva  fără  întrebuinţare,
            vremuit  de  ani  şi  jinduit,  doar,  de  vecinii  pricepuţi  şi
            harnici.
                Şi după cum un  pământ,  lăsat în  părăsire,  părăgi-
            neşte şi se umple cu spini şi burueni  netrebuitoare,  tot
            aşa mintea omului, lăsată fără hrana poveţelor şi ştirilor
            de tot felul, se îngreoaie şi slăbeşte sau se lasă stăpânită
            de gânduri rele şi primejdioase.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13