Page 15 - Campul_1924_06_11

174 C Â M P U L

de pământ- Şi mergând agale tot zicea în gând „Hris-
tos a înviat" ca să nu uite şi să nimerească altfel,
să râdă Rumânii de el.
Nu s’a întâlnit cu nimeni, pesemne oamenii se
duseseră înaintea lui căci acum nu mai urca nimeni
la biserică. Mai bine, gândea el.
Era răcoare plăcută şi linişte în sat, iar de din­
colo de gârlă străbătia până la el fluer de privi­
ghetoare.
Când pe aproape de casă sar câinii lui Vladu
din corturi. Mitran avea băţ şi se apăra' dar câinii
se întărâtau mai tare şi bietul Ţigan gândind la
câinii Vladului, când vede pe stăpân prin curte vrea
să grăiască după obicei: Hristos a înviat nea Vla-
dule ! dar nimereşte: Hristos al Vladului, nea Vladule
la care omul râzând de fâstâceala Ţiganului a răs­
puns : Adevărat al Broaştei, Mitrane !
Întâmplarea asta s’a petrecut acum câţiva ani;
Vladu s’a dus dintre cei vii iar Mitran a lepădat şi
el potcoavele, vorba însă a rămas şi cine vrea să afle
dacă-i adevărat să întrebe pe orice om din satul Velea
Nebuna din Vlaşca.
Victor I. Brătulescu

STRĂINĂTATE

Jurnalele din Anglia vorbesc că Japonia pune la cale să
închee o alianţă cu statele cari au aceleaşi interese, ca să’şi
apere hotarele de pofta de cutropire a ruşilor. Pentru aceasta ar
fi şi venit în Europa, o comisiune de diplomaţi Japonezi.
—o
Ruşii au cerut Angliei să le dea împrumuturi mari pe ter­
meni mai lungi. Englezii le-au răspuns că le va da dacă recu*