Page 4 - Campul_1924_06_12
P. 4
180 C A M I' i: I.
nici sprijinul alto ra ca să ne ţinem ce e ra a t
nostru.
Am a scu ltat în a ce a stă zi de sărb ăto are p en-
tru to a tă su flarea ro m ân ească cuvântul aci lî-
niştit, aci v ib răto r, aci d etu n ător al în altelo r fe
ţe bisericeşti, al preşedin ţilor C am erei şi S en a
tului, al M inistrului B asarab iei şi al P rim u lu i
M inistru, ca re în tre altele a spus că „neam ul r o
mânesc este hotărât să‘şi apere d rep tu rile sale
şi să nu le lase să fie ştirbite din nou astăzi, când
duptl atâtea în cercă ri şi trude a redobândit p rin
ele putinţa de a*şi înd eplini m enirea sa în c iv i
lizaţia lu m ii".
„Orcând şi orcine, a spus M inistrul Basara
biei, va cuteza să se atingă de această în tre g ire în
făptuită, cu atâtea je r tfe nenum ărate se ea izbi
şi se va sfărâm a de v ite jia în treg u lu i neam
rom ânesc".
Nu îm pilările vrem eln ice şi asup ririle tre c ă
to a re pot schim ba sufletul şi con ştiin ţa n aţion ală
a unui popor. N icăeri p oate, nu se a d e v e re şte
m ai cu ra t proverbul ro m ân esc „ap a tre c e , p ie
tre le răm ân ".
A cea lim bă a vechilor Cazanii, pe c a re a cân
tat-o aşa de duios şi într'un g rai aşa de dulce p re-
otul-poet şi m are ro m ân M ateevici, este lim ba
p lăeşilor şi a rcaşilo r lui Ş tefan cel M are, c a re a u
a p ă ra t cu sâng ele şi trupul lor puhoiul v ră jm a ş
la porţile C etăţii Albe.
S ă răspundă m arele S f« t ru sesc de la M oscova
câţi Ruşi au p ierit p entru a p ă ra re a B asarab iei şi
câ ţi Ţ ari a to t p uternici au fo st răn iţi — ca Ş te
fan Cel M are — la C etatea Albă.
D. I. ŞTEFA N ESC U