Page 11 - Campul_1924_07_13

202 C Â MP UL

mai cu uşurinţă în sânul lui; asemânându-se pământul
cu un burete de şters tăbliţa, care cu cât este mai mare
şi are mai multe găurele, cu atât suge mai multă apa.
Tot aşa, un pământ arat adânc, suge mai multă apă,
ca un pământ arat în faţă. Această apă este de mare
folos în timpul secetei.
2. Apa de zapadă şi ploaie întră cu mare uşurinţa
în pământ şi se păstrează mai bine; în chipul acesta,
arătura adâncă opreşte sau întârzie uscarea pământului
aşa ca plantele cultivate pe asemenea locuri, se luptă
mai bine şi mai îndelungat împotriva secetei.
3. In pământurile argiloase (grele, tâlpoase) arătu­
rile adânci, iarăşi au un scop mare, înlesnind scurgerea
apei mai adânc în pământ şi astfel împiedicarea băltirii
apei la suprafaţă, căci acolo unde bălteşte apa, plantele
se îogălbenensc şi pier, fiindcă aerul neputând pătrunde
la rădăcini, ele se înăbuşă. Apa scursă în pământ se
păstrează acolo în nişte mici găurele, numite porii pă­
mântului şi de acolo puţin câte puţin se urcă în sus, la
rădăcina plantelor prin nişte tubuşoare foarte înguste,
ducând astfel umezeala şi hrana trebuincioasă la
plante.
4. Râdâcinele plantelor cresc şi se înfig mai bine
într’un pământ adânc, crescând mai frumoase; iar păi-
oasele (pânea albă) se înrădăcinează mai puternic şi
nu cade aşa uşor.
5. Arătura adâncă este mijlocul cel mai sigur şi
puternic pentru stârpirea buruenilor, cum sunt: bozii,
pâlamida şi pirul; ştiindu se că aceste 3 buruene sunt
cele mai vătămătoare plantelor. Foloasele arăturilor
adânci atârnă de timpul anului în care se face lucrarea,
de schimbarea vremei şi de felul pământului.
Timpul când se face arătura adâncă, are netăgă­
duită însemnătate, pentru plantele cultivate pe acel loc.
In adevăr prin desfundare se scoate la suprafaţă un
strat de pământ viu, care pentru a fi prielnic creşterei
plantelor, are trebuinţă să se frăgezascâ (dospească) lucru
ce se întâmpla sub înfluenţa mai îndelungată a apei,