Page 13 - Campul_1925_01_02

CÂMPUL 27

G U Z A N I I
(ŢIŞTARI SAU POPONEŢI)
Cutreerând ţarinele şi izlazurile din unele părţi ale
ţârii noastre, vezi la depărtări chiar nu mai mari de
1 m. borţi destul de largi de ai putea băga mâna şi
destul de adânci. Primăvara de arunci la întâmplare ochii
aşa pe un izlaz, ţi-i dat să vezi cum mişună în toate
părţile sute şi mii de guzani, parcă ar fi turme de oi de
te apucă groaza şi te pui pe gânduri.
In vremea semănatului îs atât de obrasnici că mă­
nâncă toată sămânţa pusă în ogoare, aşa că oamenii
trebue să samene de câte două şi trei ori aceeaş sămânţă,
ori să lase ogorul în plata Domnului şi să vadă apoi
cum după câteva săptămâni răsar ici colea câteva fire —
vorba Românului pentru spâni «3 peri în 9 rânduri»
ori nici nu mai răsare nimic, ci doară burueni şi spini
de ţi-e mai mare jalea să priveşti la un ogor.
Dar şi mai târziu când prind a se coace sămănâ-
turile, atunci să-i vezi nene pe guzani la muncă, cum
apleacă paiele, de strujesc spicele de boabe, desfac
seminţele şi cară, cară mereu la magaziile lor, de ţi se
pare de multe ori că ogorul ar fi fost călcat în picioare
de turme de porci. Pagubele ce le fac lighioaele acestea
an de an se pot socoti şi la sute de mii, ori chiar mili­
oane de lei, aşa că ei se pot privi ca o plagă a eco­
nomiei ţării ca şi lăcustele şi ar trebui căutate şi aflate
mijloace de apărare în contra lor.
Mulţi ţărani cu judecată mai limpede îşi dau seama
de lucrul acesta şi umplându-le borţile cu apă, îi fac să iasă
afară şi îi omoară. încercările, lipovenilor cu apă cu var
sau piatra vânătă (5— 10%) au dat rezultate mai bune.
Ce folos însă, asta o fac numai câţiva, că mai mulţi îs
nepăsători, serbează Joile şi pe Sft. Nicolai de vară şi
mai alţi sfinţi, chefuesc prin cele cârşme cheltuind şi
ce a mai rămas de pe urma guzanilor, vorba ceea «unde
s'a dus mia, meargă şi suta».
Ba unii privesc guzanii ca o plagă trimisă de D-zeu
pentru păcatele oamenilor şi că nu se poate face nimic