Page 8 - Campul_1925_01_02

24 CÂMPUL

V E C H I TO VĂRĂŞII R O M Â N EŞT I

Claca de tors
.Veniau fetele — care cu mamele lor, care singure.—veniau
şi femeile tinere şi tăbărau pe caerele de lână. Fusele începeau
a se învârti: sfârr! sfârr! ca nişte pisici ce torc pe cuptor. Din
caerul sugrumat pe la mijloc de pămânzalca de piele prinsă’n
furcă printr’un oscior de pasăre, firul curgea, luneca printre
degetele mânei stângi, se lungia, se supţia, se răsucia în învâr­
tirea sforăitoare a fusului.
Femeile lucrau parcă n’ar fi fost la clacă şi femeia de gazdă
torcea şi ea în rând cu ele.
După un timp, cea mai drăcoasă dintre fete începea a
chiui ca flăcăii şi a tuşi cum tuşesc ei pe lângă casele fetelor
cu cari au vorbă să le iasă. Apoi începeau a cânta îndemnând,
şi pe celelalte: «cântaţi, fa, şi voii» Iar gazda: «cântaţi, pui­
cile mamei, că acum vă este vremea f»
Şi fetele începeau să cânte cu foc un cântec eşit de curând
Cântau toate într’un glas, într’un glas subţire,* limpede ca
sunetul argintului curat şi cântecul se împrăştia în tot satul,
iar fata cea dracuoasă avusese grijă să crape niţel uşa tinzii
spunând cald aveţi aici, Iele.....
După ce se spărgea cântecul una din femei începea a
povesti despre o nenorocire ce se întâmplase de câtva timp în
sat, împodobind-o cum se pricepea ea mai bine.
Gazda se ducea la vatră, umplea un găvan de lemn cu
porumb fiert şi-l punea în mijlocul clăcăşiţelor: Mâncaţi...
Femeea guralivă începea o altă istorie. Apoi se apucă să
povestească de pe când era ea mică.
Ia, zi fu, cât poţi de repede :
Ocoli Bâlea coliba, hop 1 Bâlea’n colibă.
Fetele încercau să zică dar nu izbuteau şi sbucniau într’un
chicotit înfundat, şoptindu-şi nu ştiu ce Ia ureche.
Se punea în faţa femeei guralive : Da, ia zi şi tu : tilihupcă
hupcă, hui-hui curcubă. Lesne-a zice: tilihupcă, hupcă, huî-hu
chrcubă dar mai greu a destivtirigi' tivtirigeana tivgelor.
Femeea se căsnea: „desfitirigi*, „destivirigi pe urmă zicea
mânioasă :
— S’o desfifirigiască dracu, că eu nu pot 1
Glasurile amuţeau. Fetele făceau semn ş’ascultau toate :
S’auzia sgomot de paşi pe uliţă. Erau flăcăii.
Se ’nvârtiau niţel pe lângă casă, mai fluerau, mai tuşiau,
apoi intrau în casă unul câte unul.
— Bucuroşi de oaspeţi ?