Page 10 - Campul_1925_04_08

CÂMPUL '103

cînd pe bieţii locuitori- şi mulţi din ei părăs'ră tara ca să nu
-■piară de foame. Prin aceasta s’a trejii popor-u'. şi a încercat să
'.note în contra sărăciei, servindu-se -de cel mai s'gur mijloc, de
-răspândirea ştiinţei şi culturii. : •
Astfel s’au înfiinţat şcoli de tot-felul, mai tfrz’u universităţi
popo-ale. Prin ele s’a răspândit ştiinta şi dragostea pentru
muncă şi s’a trezit iubirea pentru pământul strămoşesc. Prin
cultură şî muncă neobosită a s ăpat ţara. de peire, ba şi mai
-mult, ea ajunse la o stare culturală atât de înaintată, că e azi
xina din cele mai progresate din toată Europa.
Cea mai mare infiuenţă au avut negreşit universităţile po­
porale. Cea dintâi a înfiinţat-o Gruntw:g în satul' Rfiding,
adunând banii necesari prin colecte. Grunlwig a fost un bărbat
loarte învăţat şi însufleţit de-o dragoste mare pentru ţara sa.
IEI a cunoscut că şcoala populară nu ajunge pentru lăţirea cul­
turii, înfiinţând deci cu'suri de iarnă pentru adulţi, dându-le nu­
mirea <Je universitate populară. Învăţământul în aceste cursuri era
amăsurat referinţelor şi trebuinţelor sătenilor, cari se ocupau cu
agricultura. Obiectele de învăţământ erau: agricultura, grădină­
ritul, ştiinţele naturale, aritmetica şi geometria, istoria naţ:ona!â>
geografia, desemnul, cântarea şi gimnastica. Universitatea avea
biblioteca ei proprie şi mijloace de învăţământ. Învăţământul
se dădu gratuit, numai pentru alimentare şi găzduire se plă­
tise o sumă mică, căci veniră şi locuitorii statelor străine ca să
participe la cursuri. Seara şi în zde de sărbătoare se executau
cântece şi se citeau cărţi folositoare sub conducerea şi îndru­
marea învăţătorilor. La început învăţământul durase doi ani, mal
târziu a fost redus Ia un an.
Astfel de universităţi poporale după modelul lui Gruntwig
-s’au înfiinţat în multe locuri pe spesele 'statului, ale comunei sau
particulare şi acuma s’a urcat numărul lor la vr’o sută, cercetate
de mii de agricultori tineri cari se folosesc de tunul prilej, a’şi
câştiga ştiinţe folositoare.
Afară de aceste universităţi sunt în Danemarca şi peste 20
de şcoli agricole. Mai târziu s’au înfiinţat tovărăşii economice
prin care s’a ridicat şi mai mult bunăstarea agricultorilor. Primul
rang în agricultură îl ocupă viticultura. Se cultivă cu îngrijiri pro­
ductele pentru hrana vitelor, mai ales vacilor de lapte-, căci
aceste e la Danez un izvor de bogăţie şi câştig. Din cauza a-