Page 11 - Campul_1925_04_08
P. 11
304 CÂMPUL
ceasta sunt in Danemarca multe tovarăşii sau asociaţiuni pentiu
folosirea laptelui. înainte de răsboi erau pesie 1200 de astfel
tovărăşii. O recensiune a arătat 1.500 000 de vaci la 190 000 de
gospodării. Afară de vite cornute se ocupă şi cu creşterea por
cilor. Carnea acestor animale formează un articol însemnat de
export. Tovărăşii cari se ocupă cu exportul acesta erau 40. Iar
alte tovarăşii se ocupă cu ridicarea rasei vitelor, cu controlul
laptelui s. a. Tovărăşii de felul acesta erau vr’o 2000. Tot aşa
se cultivă şi creşterea păsărilor de curte. S’au însemnat peste
3.000.000 găini ouătoare.
Din Danemarca se exportează — nai ales în Anglia —
unt, vite, carne de vite, precum şi porc, păsări) ouă, reprezen
tând o valoare de vr’o câteva sute milioane coroane daneze pe
an. Astfel vin mulţi bani in ţară şi astăzi e Danemarca o ţară;
foarte avută şi în privinţa economică de tot neatârnată.
A ajuns la starea aceasta numai prin muncă neobosită a
locuitorilor şi prin răspândirea culturii pe care a câştigat-o, vizi
tând universităţiile pentru popor. Nlcolae Vlad
o o o
Asigurarea ţărăneasca
Cum poate omul scăpa de griji ?
De griji, scapi numai atunci când pui mâinele pe piept.
Dar gospodarul cuminte poate împuţina grijile. De pildă. Or»
când casa poate să ia foc ; vitele pot să se Îmbolnăvească şi
să moară ; grindina poate să strice semănăturile, ori via, ori
pomii din grădină. Pe urmă, ca o culme a nenorocirii, poate
să moară chiar stăpânul casei, şi să rămână copii fără căpătâi,
*
Aşa dar, griji şi iarăşi griji. Aşa s toată viaţa. Dar, e un
chip să împuţinezi acele griji. In Bucureşti s’a întemeiat o to
vărăşie de Români care au pus la cale o «Asigurare ţărănească»,
Cum ?
Iată cum :
Cine plăteşte pe fiecare lună o sumă mică, din ziua fo
care începe plata, poate să fie despăgubit dacă îi moare vitele,
îi arde casa sau îl bate grindina. Iar dacă s’ar întâmpla ca ef
să moară, nevasta şi copii lui primesc o despăgubire, chiar