Page 8 - Campul_1925_04_08
P. 8
102 CÂMPUL
in formă fluidă, iar în cel de odihnă, în formă vârtoasâ.
Pentru gunoirea cu gunoi fluid se procede astfel: se <ac
in depărtare de un metru dela tulp'nâ gropi şi turnând în ele
zoaie de guno% excremente omeneşti amestecate cu apă şi
cenuşă. După gunoire se t arnâ apă în gropi. Gunoi foarte
bun pentru porni bătrâni, ce nu mai rodesc, este mâlul,
mai ales la pruni. El se pune de-o urmă de gros împfeiurul
pomului. Şi cenuşa este gunoi f >arte bun; ea se împrăştie
pe sub pom.
Gunoirea cu gunoi vârtos se face iarna, când pământul
a îngheţat, şi anume de aceea ca primăvara să nu se încăl
zească între rădăcini. împedicând astfel lăsarea prea repede
a frunzelor. Gunoiul trebuie împrăştiat sub coroana pomului,
şi nu lângă tu pină, astfel ca rădăcinile lui să se poată
folosi de el
Iustin Onică
o o o •
Prin cultură se ajunge la bogăţie
înainte cu vr’o 50—60 de ani, locuitorii Danemarcei se
mbr cau, se hrăneau şi locuiau foarte simplu. Umblau înfr’un
cojoc vechi, sdr. nţuros, iar ca încălţăminte purtau nişte sandale
de lemn; hrana lor erau sfecle prăjite şi pâine d!n ovăz, iar lo
cuinţele lor nişte bordeie de fol sărăcăcioase. Vedeai pretutindeni
bălţi şi mocirle, iar drumurile pline de gropi.
Ce schimbare între atunci şi azi! Vizifârd ace'e regiuni ad
mirăm casele gospodarilor, care se prezintă plăcut în frumuseţea
şi curăţenia lor.
Frecare gospodărie e înconjurată de un pomât mare, iar
grajdurile locuite de vite frumoase, de rasă a'easă.
Mocirlele şi gropile au dispârct, drumurile sunt în stare
bună şi de-a!ungul se văd pomi roditori şi garduri vii. Multe
vite pasc pe lanuri şi locuitorii sunt fericiţi şi mulţumiţi. Noi
ne-am fi dasgustat cu totul vizând astfel de împrejurări, pe când
Danezii se ridicară la o treaptă culturală atât de înltă.
Cari erau oare mijloacele de cari s'au servit? Prin ce in
fluenţă a putut să ajungă la un asfel de rezultat?
Nevoia ş! sărăcia întinse ghiarele tot mai departe, nimi-