Page 11 - Campul_1925_05_09

CÂMPUL 119

groase ale ciubotarului, până la cele mai subţiri ale croitorului
şi croitoresei, la pânia cea groasă de împachetat până la băsmaua
cea mai subţire. Deşi în timpurile din urmă au început să se
răspândească şi la noi pânza de bumbac, dar pânza de cânepă
şi de in rămâne tot cea mai trainică. Cânepa este mai tare şi
măi trainică, dar fineţea şi frumuseţea rămâne pe partea ţesături­
lor de in. Câţi oameni nu se îmbracă şi nu se hrănesc din
lucrarea cânepei şi a inului. Ţăranul, care ară şi seamănă,
femeea care le culege, le topeşte în baltă ori la rouă, le meliţă,
pieaptănă, perie, toarce, deapănă, le goleşte, urneşte şi pânza
ţesută pe stative o inălbeşte primăvara, întrebuinţând-o apoi la
cusutul diferitelor rufe.
Afară de acestea, cânepa şi inul ne dau sămânţă din care
scoatem oloiu, pe care îl întiebuinţăm la deosebite lucruri. In
adevăr, oloiul de in nu are gustul cel plăcut al oloiului de mac,
al untului de nucă, al oloiului de jâr, ori celui de floarea
soarelui sau celui de sâmburi de bostan, dar la văpsele şi la
lustru este cel mai întrebuinţat. Şi inul dă destulă floare care
e albastră şi din cate se formează măgulii, in ale căror des­
părţituri se găsesc mai multe semtncioare lăteţe.
Când se usucă măguliile, atunci crapă de sine, şi noi îl
batem ca să scoatem sămânţa. Deşi lucratul inului nu este uşor,
totuşi se fac la această lucrare multe petreceri nevinovate. Câte
odată se întâmplă din uşurinţa unora şi nenorociri, de ard case
şi sate întregi, fiind că au umblat cu nebăgare de seamă cu foc
pe lângă ediţii şi fuioarele cele uscate de in. Pe cât de mare
este asemănarea culturii acestor plante, pe atât de diferite sunt
ele in sine. La cânepă le găsim mai mari şi mai groase, cotoare
de înălţimea omului, seminţe vârtoase şi rotunde, un miros greţos,
o floare puţin frumoasă; la in se află toate acestea în alt fel.
Inul suferă mai mult frigul şi-i mergi chiar mai bine într’un
pământ sec. Cel mai bun in se face în Rusia, şi cea mai bună
cânepă în Italia.
M ai sunt şi alte plante din cari putem face pânză ca din
in şi cânepă. Astfel sunt urzicile, din cari se poate ţese o pânză
şi mai subţire decât de in, dar prelucrarea lor cere mai multă
şi mai obositoare muncă.
Maria Onicâ
o o o