Page 13 - Campul_1925_05_10

134 CÂMPUL

schimbăm şi această schimbare a plantelor se numeşte
rotaţiune.
Semănăturile de toamnă cresc mai bine după păs-
tăioase, semănăturile de primăvară merge mai bine după
cartoti şi alte prăşitoare. Păstâioaseie şi prăşitoarele merg
mai bine după pâioase. Acolo însă unde agricultorul are
nevoe pentru gospodăria sa de mai multe plante frunzoase,
decât de cereale, poate el să semene rapiţă şl prăşitoare,
precum : cartofi, sfecle de nutreţ etc.

Alexandru Romaş
o o o

Dacă vrea D-zeu, iese din piatră

Vorba asta am avut. prilej s’o aud adesea din gura
ţăranilor mai nepăsători şi mai puţin harnici, când se plân­
geau de recolte slabe ori de alte neajunsuri pricinuite nu­
mai de nepăsare, rea voinţă ori lene şi atunci când vreun
om mai deştept cerca să i încredinţeze, că la toate şi întru
toate trebuie chibzuială, rânduială, bunăvoinţă, stăruinţă şi
hărnicie şi apoi harul Iui D-zeu, care de dat dă, dar în
gură nu bagă.
Lucrul iesta îl ştiu şi îl înţeleg ţăranii mai deştepţi
şi mai luminaţi din alte ţări şi din unele părţi ale ţârii
noastre unde-i pământul poate mai strâmt şi mai sărac şi-şi
dau bine seama de el. Aceia ară pământul cum trebue şi
când trebuie, samănă ce ştiu că se face şi unde se face,
îngrijesc de sămănături şi aşa storc şi din piatră sacă lapte
cum merge vorba, de au din ce trăi ei şi ai lor şi mai
au de unde vinde şi altora şi astea cum am zis nu din
pământ mult, ci din puţin. Dar oare la noi e tot aşa?
Cam nu 1 La noi mai ales dela împroprietărire încoace —
sunt ţărani cari au şi câte 6 ha de pământ şi mai n’au
nici un folos depe el. De ce ? Iaca de c e : O samă nu
ştiu nici măcar a lucra pământul, fac o arătură care sa­
mănă mai mult a râmătură de porci şi nici pe asta la vreme,
samănă ori ce, ori şi unde, când şi cum apucă, celelalte
lucrări ca plivitul, ş. c., tot aşa ori nici nu le mai fac, ere-