Page 14 - Campul_1925_05_10
P. 14
CÂMPUL 135
zându-Ie de prisos, ş’apoi toamna când să strângă şi ei ceva,
strânge de ai ce. Atunci să stai numai să asculţi : că a
iost iasta, că n’a fost ceea, că dacă la cutare s’a făcut ceva
s’a făcut de aceea că a umblat cu vrăji, cu solomonării,
că D-zeu când vrea fie ori cum tot se lace, dar acum se
vede lucru că a uitat de ei şi câte şi mai câte de astea
de stai numai şi te minunezi de unde le mal scot pe toate.
Ş’apoi ţi-i mare mila şi ciuda când vezi, că şi din ceea ce
au, au mai dat şi cârşmarului pentru rachiu în care-şi îneacă
necazurile; dar să recunoască vreunul că de toate neajun
surile îs vinovaţi cele de mai multe ori numai ei singuri,
D-ne fereşte, numai una ca asta nu. De se încumetă cumva
vreunul mai hâtru să-i dăscălească puţin, când îs ei mai a-
mărîţi, ferească-1 D-zeu îşi aprinde paie în cap.
Ei apoi ce să gândeşti creştine a lui D-zeu când îl
vezi pe unul de care ştii că are câteva ha. de pământ, că
toată vara nu lucrează mai nimic ori slugărniceşte pentru
te miri ce pe la cei jidani, ori că dă pământul pe ani în
tregi înainte în arendă pentru câteva sute de lei pe cari
îi papă calzi, călduţi, ori Ia urma urmelor vinde pământul
chiar de veci, dnpă aceea îl vezi rebegit de frig şi lihnit
de foame. Să-ţi fie milă da el ori scârbă ?
Ce să faci cu câte aşa unul. Să-l ajuţi ? E păcat că
dai frâu lenei şi ticăloşiei ; să-l laşi să piară ca un câine?
e încă păcat, dar cum D-ne să faci, ca să împaci una cu
alta fără să-ţi încarci sufletul ? Grea treabă şi asta, dar ori
cât de grea e, făcută trebue, dară nu de oricine.
Asta treabă o pot face numai organele stăpânirii, cari
au Ia îndemână mai multe mijloace. pentru a-i putea face
să înţeleagă rostul vremii pe cei ce se iau după niscai năs-
bâtii şi in loc să muncească ca oamenii, şi în rând cu oa
menii, fac numai umbră pământului şi iau putinţa şi pri
lejul de muncă celor ce ar vrea să muncească, dar n’au
pe ce şi cu ce munci, căci soarta a fost oarbă la împăr
ţirea bunurilor lumeşti.
Cea mai dreaptă şi mai potrivită măsură pentru în
dreptarea râului, ar fi ca celor ce nu vreau să muncească,
•să li se ia loturile (pământurile) şi să se dea celor ştiuţi
de muncitori vrednici. Prin măsura asta s’ar ajunge Ia a-
ceea că s’ar molcomi nemulţumiţii şi nedreptăţiţii.