Page 5 - Campul_1925_05_10
P. 5
CÂMPUL 127
Aceste insecte aduc foarte mari pagube grădinarilor în
timpul când fac răsaduri de Tjxriavat şi cultivatorilor de tutun
in timpul când tutunul este mic in răsadniţe. In special răsa
durilor de tutun, coropişniţele le cauzează stricăciuni în măsură
foarte mare, concurând pe cele provocate de celelalte boale.
Apariţia acestor insecte în măsură destul de ameninţătoare —
după cum se observă în ultimii ani în grădinele cultivatorilor
de tutun unde se fac în conţinu răsadniţele şi unde sunt strânse
atâtea gunoae şi băligar fără nici un rost — trebuie să ne dea
mult de gândit pentru a găsi mijloacele cele mai lesnicioase şi
bune de stârpirea lor.
Se recomandă multe mijloace âe stârpirea coropişniţelor,
insă unele din ele şutit prea costisitoare şi ţăranii noştri care se
ocupă cu cultura zarzavatului sau a tutunului nu pot să le
aplice, cum de exemplu ar f i : tratarea pământulut cu var, sau
cu sulfur de carbon, turnarea de terpenhn său petrol in găurile
lor, sau alte substanţe otrăvitoare ca arsenicul. Un mijloc bun
de stdrpire ar fi acela, care constă în a urmări calea lor sub
terană cu degetul până se găseşte gaura verticală şi acolo să se
toarne leşie de cenuşă amestecată cu ulei, gaz sau păcură, sau
chiar numai leşia unde s>a spălat rufele cu săpun. Atunci in
sectele ne mai putând respira, ies afară la suprafaţa pământului
de unde se poate prinde cu uşurinţă şi omori. Acest mijloc
insă are partea rea — vorbesc la răsadurile de tutun — că
până să se găsească gaura verticală pentru a turna leşia, cul
tivatorul e nevoit a strica cu degetul aproape toată brazda de
răsad, mai ales când coropişniţa a cutreerat in lung şi lat ră
sadniţa, ceiace de multe ori se întâmplă numai într’o noapte.
Un alt mijloc este de a prinde coropişniţele cu ajutorul
unor ghivece sau oale, ingropându-le în pământ în calea lor cam
la 2 — } c. m. mai jos de suprafaţa terenului; coropişniţa că
zând in aceste vase se prind şi se omoară. Un procedeu mai
practic şi mai puţin costisitor este ca printre brazde sau răsad
niţe, să se facă din Uc în loc gropi adânci de 2 j c. m. şi late
de 2) — jo c. m., unde să se pună pae sau gunoi neputrezit care
să fie în permanenţă umed. In aceste gropi, dimineaţa când
timpul e răcoros, se adună coropişniţele şi când ridicăm cu
mâna paele sau gunoiul, găsim in fundul gropii coropişniţele şi
le omorîm. Unii cultivatori obişnuesc ca dimineaţa să stea la
