Page 15 - Campul_1925_06_11

150 CÂMPUL

trifoi dacă voim, acesta se va semăna primăvara în semă­
nătura de orz sau ovăz; se poate semăna şi în semănă­
tura de grâu sau secară. După ridicarea recoltei de orz
sau ovăz, trifoiul se poate paşte în toamnă şi pe timp
uscat. In anul al 11-lea ne poate da 2—3 coase, coasa de
Ia urmă se pune sub brazdă ca îngrăşământ verde, apoi
urmează a se semăna grâu de toamnă care reuşeşte foarte
bine după trifoi. După cum am văzut mai sus şi în locul
porumbului se poate semăna alte prăşitoare, ca fasole,
cartofi, sfecle, etc.
Asolamentul de 4 ani se poate folosi şi pentru întin­
deri mai mari de pământ. ,
Foloasele asolamentelor. Sămânţa semănată în pământ
dacă are la îndemână aer, umezeală şi căldură, încolţeşte.
Pentru ca să crească mai departe are nevoie de hrană pe
care o ia din pământ. Nu fiecare plantă are nevoie de
aceeaş hrană, unele au nevoie de un fel de hrană, altele
de altfel. Aşa de exemplu cartoful ridică prin recoltă din
pământ o cantitate mare de potasă (care este un fel de
hrană). Dacă după cartofi sc seamănă o plantă care cere
potasă, această hrană se împuţinează în pământ şi produc­
ţia scade. Grâu! semănat mai mulţi ani dearândul pe acelaş
loc, sărăceşte pământul în azot, care este tof un fel de
hrană ce o iau plantele din pământ, unele în cantitate mai
mare, altele în cantitate mai mică.
Asolamentul se mai sprijină şi pe deosebirea cum îşi
iau plantele hrana din pământ: Cerealele (grâu, orz, ovăz,
porumb) iau toată hrana numai din pământ prin rădăcini,
pentru care se numesc plante sărăcitoare; pe când legu­
minoasele (fasolea, mazărea, lucerna, trifoiul, ş. a.) pe lângă
hrana pe care o iau din pământ, mai iau o bună parte
din hrana ce le trebuie lor din aerul atmosferic, prin
foile lor şi aceste plante iasă pământul bogat în azot, îl
îmbunătăţesc şi de aceea după leguminoase reuşeşte bine
grâul de care am spus mai sus că are nevoie de acest fel
de hrană. Leguminoasele trăiesc în tovărăşie cu nişte bac­
terii (fiinţe foarte mici cari nu se pot vedea cu ochiul liber),
cari se găsesc în nişte umflături pe rădăcinile cele mai sab-
ţ'ri ale acestor plante. Aceste bacterii au proprietatea de