Page 16 - Campul_1925_06_11
P. 16

CÂMPUL                         151

          a  absorbi  azotul  din  aerul  atmosferic  aflat  pe  lângă  rădă­
          cinile  plantei  şi  de  care  azot  se  servesc  plantele  în  cre­
          şterea  lor,  iar  după  recoltă  rămâne  o  bună  parte  din acest
          azot  în  umflăturile  ce  se  află  pe  rădăcinile  acestor  plante.
          Dacă  ne  uităm  mai  de  aproape  la  o  rădăcină  de  trifoi,  lu-
          cernă  sau  fasole,  vom  putea  observa  aceste  umflături.
                După  felul  cum  plantele  au  rădăcinile  mai  în  faţă  sau
          mai  adânci  se  folosesc  toate straturile pământului.  Cerealele
          au  rădăcinile  în  faţă,  aţoase  şi  îşi  iau  hrana  din  partea  de
          de  deasupra  pământului,  după  care trebuie să urmeze plante
          cu  rădăcini  adânci  ce  îşi  vor  lua  hrana  din  părţile  de  mai
          jos  a  pământului,  de  unde  rădăcinile  grâului  nu  au  luat  de
          loc  pentru  că  nu  au  ajuns  până  acolo.  Plante  cu  rădăcina
          mai  adâncă  sunt:  sfeclele,  rapiţa,  trifoiul,  etc.
               Dacă  se  cultivă  pe  acelaş  loc  plante  cari  nu  se  pră­
          şesc,  încep  buruienile  să  se  îmmulţească în paguba culturilor
          pentru  că  buruienile  în  cea  mai  mare  parte  se  coc  şi  risi­
          pesc  seminţele  înainte  de  recolta  plantelor  printre  cari  au
           crescut
               Fiecare  cultură  îşi  are  duşmanii  e i:  insecte,  paraziţi  şi
          diferite  plante  criptogamice.  Grâul  are  gărgăriţe  şi  altele ;
          lucerna,  cuscuta;  secara,  cornul.  Prin  rânduirea  culturilor,
          insectele  şi  paraziţii,  ne  mai  găsind  plantele  cari  le  plac
          pier  in  cea  mai  mare  parte.  După  cum  oamenii  prin  res­
          piraţie  şi  transpiraţie  otrăvesc aerui  în camerele în cari stau,
          asemenea  şi  plantele  prin  rădăcinile  lor  lasă  în  pământ
          otrăvuri,  cari  împiedică  desvoltarea  plantelor  de  acelaş  fel,
          când  urmează  unele  după  altele.
                Rânduirea  culturilor, în  care se  ţine seamă  de  arătările
          de  mai  sus,  face  ca  productivitatea  pământurilor  să  ia  o
          desvoltare  însemnată,  îmbunătăţind  însuşirile  pământului,
          fără  ca  să  i  se  mai  adaoge  nimic  care  să-i  sporească  bo­
           găţia.
                La  întocmirea  unui  asolament  vom  ţine  socoteală  de
           următoarele  condiţiuni :
                1)  Vom  lua  în  cultură  acele  plante  cari  convin  mai
           bine  pământului  şi  climei;
                2)  In  rotaţia  plantelor  se  vor  prefera  acele  cari
           sunt  mai  mult  căutate  şi  se  vând  mai  cu  preţ ;
   11   12   13   14   15   16   17