Page 14 - Campul_1925_07_13

CÂMPUL 177

întreaga asistenţă după ce a luat masa au continuat
in tot cursul zilei jocuri populare, iar seara tot cu muzica
în frunte au condus pe D-l N. Dâscălescu, S. Comârzan
şi ceilalţi agronomi, cari se întorceau la Bucureşti, în gara
Preasna.
G. Teodorescu
Agronom
OOO

Boalele animalelor de casă

a) Diarea sau treapădul, num it şi pântecar

Un animal are diaree când are eşire afară subţire şi
de mai multe ori pe zi. Cauza acestei boli este de mai
multe feluri: ca răceală, schimbarea prea repede de tem­
peratură, cum e primăvara şi toamna când după zile calde
urmează nopţi reci, iar animalele sunt din cauza schimbării
părului mai gingaşe (simţitoare). Hrana greu mistuitoare şi
stricată cât şi o trecere prea repede dela nutreţ uscat la
nutreţ verde, produce asemenea diaree.
La început animalul se baligă mai des şi subţire. Ba­
liga conţine mai multe sau mai puţine nutrimente nemis­
tuite, care adesea au un miros acriu. In cazuri mai înain­
tate animalul aruncă baliga foarte subţire—aproape ca apa—
ca dintr’o proaşcă. Baliga conţine in cazul acesta materii
mucoase şi de multe ori chiar sânge şi are un miros pu­
turos. Pântecele animalului este umflat, pulsul este mărit.
Iar părul se sburleşte.
Dacă boala nu se tratează la vreme, animalul pierde
gustul de mâncare, are sete mare şi slăbeşte din zi în zi
până ce la urmă poate chiar să piară.
Tratamentul acestei boli care provine atât de des la
animalele noastre de casă este de mai multe feluri după
cum şi boala poate să aibă mai multe cauze.
In cazuri mal uşoare ajunge schimbarea hranei ca dia­
rea să dispară după câteva zile.
In loc de ovăz să se deie tărâţe, iar în loc de nutreţ
verde să se deie fân uscat. Apa de băut să fie stătută şi