Page 15 - Campul_1925_07_13

178 CÂMPUL

să se deie animalelor în porţiuni mai mici şi de mai multe
ori pe zi. Animalele trebuesc acoperite cu pături de lână,
iar aşternutul să fie curat şi uscat.
In cazuri mai grele unde diarea se mai menţine, iar
animalul are arsură (ferbinţeală), durere la băligat şi n’are
gust la mâncare, să i se deie de băut ceai de romaniţă,
zeamă de sămânţă de in fiert, iar pântecele (burta) să i se
frece cu olei de terebentină sau spirt concentrat.
Dacă diareea s’a învechit tare (a devenit cronică), iar
animalul n’are ferbinţeală şi nici dureri la băligat, atunci
să i se deie mijloace cari sâ-1 strângă, ca : cbaje de şte-
jar sau ghindă pisată, pelin, ş. a. Aceste materii se ame­
stecă cu apă şi făină la o pastă (aluat) şi se dau anima­
lului bolnav de câteva ori pe zi, atâta timp până ce acesta
se însănătoşeazâ.
Titu Bădeliţă.
o o o

FELURITE

In timpul răsboiului pădurile ţării noastre au suferit mari dis­
trugeri, din această pricină bântue mai în fiecare an seceta.
Şi văzându-se răul care rezultă, s’au luat măsuri ca locurile
goale din păduri să fie completate. Şi Ia fiecare pădure s’au în­
fiinţat pepiniere de copaci.
Pepinierele trebuie bine îngrijite. Ele ne sunt de mare folos.
Căci dacă nu vom avea de unde umplea golurile şi de unde
crea noi păduri, vom ajunge să facem focul cu tizic şi vom clădi
case din beţe de floarea soarelui, dacă se va cultiva şi aceea.
Alexandru Timinschli.
agricultor
Odată cu împroprietărirea a sosit şi foamea
prin casele plugarilor.

Este lacom ţăranul nostru de pământ, dar când îl capătă îşi
face un râs şi jumătate d n el. Ii trânteşte o arătură de cele ţără­
neşti, ia care când te uiţi dela o parte, ţi se pare că-i făcută cu
„biata sokaa, un vechiu instrument agricol cu care ara ţăranul în
vechime în Rusia.
Şi lăcomia aceasta de a avea multe hectare la număr il slă­
beşte pe ţăran. Şi scumpa noastră ţară sufere.