Page 5 - Campul_1925_08_15
P. 5
CÂMPUL 197
Se cunosc patru varietăţi de sparanghel :
1) Sparanghel comun cu trunchiul subţire verde şi vârful
violet.
2) Sparanghel de Olanda cu trunchiul foarte gros, scurt,
alb şi cu vârful violet.
3) Sparanghel d’Argenteuil timpuriu şi târziu cu tul
pina groasă şi foarte gustoasă şi
4) Sparanghelul de Germania cu trunchiul lat de co
loare roşcat cenuşiu.
Sparanghelul se îmmulţeşte prin seminţe care se seamănă în
Februarie sau Martie în terenuri care au fost bine desfundate
şi îngrăşate cu bălegar. In acest caz riţomeîe se desvoliă for
mând, rădăcini care într’un an se pot transplanta la Jocul de
finitiv. Sămânţa se seamănă rar pe straiuri la distanţe de 23-
30 cm rând de rând şi după răsărire e bine să se rărească
acolo unde sunt prea dese.
Cultura. Sparanghelul creşte bine Intr’un teren bine des
fundat şi gras. In acest scop se desfundă la 30— 70 cm şi
la fiecare strat se adaugă bălegar putred. Natura terenului ni-
sipo-argilos sau humos este de recomandat. La desfundat, care
este bine să se facă cu casmaua, se va avea în vedere ca pă
mântul să se cureţe bine de pir si alte rădăcini de ierburi.
După desfundat se pichetează la distanţe de 1 m./i m.
când voim să-l cultivăm prin muşuroire sau se deschid şanţuri
la 1 m. 20, în care caz se plantează la 40 cm pe şanţ şi
se muşuroeşte pe rând. In ambele cazuri plantele se pun in tri-
ungbiu. Plantarea se face după ce mai întâi se aleg plantele
cât se poate de uniform, se taie rădăcinile la vârf, se scurtează
trunchiurile la io cm dela bază. Rădăcinile preparate se în
moaie intr’o mocirlă din 2 părţi baligă şi 1 parte pământ şi se
plantează in şănţuleţele făcute la 40 cm unul de altul sau in
gropile pichetate la 1 m. Atât în gropi cât şi pe şănţuleţe se
formează mici moviliţe a căror vârf să rămână sub suprafaţa
terenului cu 3— 4 cm. Pe aceste ridicături se aşează planta