Page 7 - Campul_1925_08_15
P. 7

CÂMPUL                           199

          băţos  ţi  fără  gust.  De  la  această  dată  se  desface  muţuroiul,
          lăsându-1  să  crească  formând tiji înalte  de  i  m~im8o  cu frunte,
          flori  şi fructe.  Pentru  a  obţine  sămânţa  se  lasă  din  primăvară
          primele  tiji  ia  o  parte  din  rădăcini netăiete  care  se  desvoltă  şt
          produc  sămânţa.  De  acum  în  fiecare  an  se  repetă  aceeaş  ope­
          raţie,  iar  din  2 — 3  ani  se  cară  balegar  putred care  se  amestecă
           prin  săpat  cu  pământul.  Pentru  a  i  mări  producţiunea  se  poate
           iriga  prin  revărsare  ca  la  celelalte  legume.
                Putem  avea  sparanghel  timpuriu prin  forţare  în  răsadurile
          speciale.  De  asemenea  puttm  obţine  de  vreme plante  dacă  facem
           şanţuri  in  Februarie  între  rândurile  de  sparanghel  de  30— 60
           cm  şi  tot  atât  de  largi  pe  cari  le  umplem  cu  bălegar  de  cat
           bine  bătut.  Prin  fermentarea  sa  obţine  căldură  pământul  âm
           jurul  plantelor  cari  încep  să  vegeteze  cu  cel  puţin  3— 4  săp­
           tămâni  înainte.  Prin  acest  din  urmă  ca\  avem  şi  avantajul
          gunoini  profunde.  Durata  unei  plantaţii  de  sparanghel  este  de
           10— 12  ani  şt  mai  mult.
                Cultura  sa  puţin  folosită  înainte  prin  faptul  că  nu  era
           cunoscută  de  toţi,  a  ajuns  astăzi  foarte  căutată  pentru  gustul
           său  delicat,  precum  şi  prin  foloasele  reale  ce  aduc  sănătăţii,
           lingând  să  ia  înaintea  celor  mai  principale  legume.
                                         Constantin  D.  Bercescu
                                               Dragomlreşti-din-Vale
                                      O O O

                          PORTUL  NAŢIONAL


                Fiecare  popor  se  îmbracă  în  chipul  care-i  convine
           mai  bine.  îmbrăcămintea  variază  cu  anotimpurile,  cu  bo­
           găţia  fiecăruia,  cu  gustul  şi  priceperea  celui  ce  face  îm­
           brăcămintea  şi  celui  ce  o  poartă.  Vei  găsi  însă  la  întreg
           poporul  ceea  ce  se  chiamă  „aceleaşi  elemente  esenţiale
           cari  fac  ca  portul  nostru  să  se  deosebească  cu  totul  de
           al  altor  popoare —  chiar  când  ele  locuesc  alături  de  noi.—
           Din  această  pricină  portul  nostru  devine  port  naţional.
                îmbrăcămintea  este  în  strânsă  legătură  cu  ceea  ce
           produce  pământul  şi  mai  'ales  omul.  îmbrăcămintea  cea
           mai  scumpă  şi  cea  mai  plăcută  se  face  din  mătase.  O
           poartă  numai  cine  creşte  viermi  de  mătase.  Unde  reuşeşte
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12