Page 11 - Campul_1925_11_21

286 CÂMPUL

acesta 80 flce ale lor spre a ocupa cele 10 locuri disponibile
pentru clasa I.
Se învaţă în această şcoală cinci lucruri mai importante:
întâi aşa zisul nvnaj—azi sub conducerea D-rti Eufr. lom seu
şi care constă în o mulţime de îndrumări privitoare la arta de a
găti mâncare, la curăţănie, la conservarea zarzavaturilor, a pâini,
a cozonacilor, la pregătirea bulionului, magiunului, facerea săpu­
nului spălat, călcat etc.
Sunt necesare onorată asistenţă aceste lucruri pentru săiean-
ca noastră.
Gândiţi-vă la numele rău răspândit în alte ţări, cum că să­
teanul nostru munceşte 16 ore din 24 în care timp se hrăneşte cu
puţină mămăligă, şi cu puţ ne legume care n’au alt rost pentru
stomac decât de a-I aţâţa de muncă, iar nu de a-1 hrăni. Daci
trece şi Ia carne apoi doar fiartă in apă calcă ştie s’o pregătească.
Şcoala de Gospodărie şi Economie vine să lepare aceste rele
sociale, dând cunoştinţe şi îndrumări de cum trebue hrănită o per­
soană şi de modul cum trebue să se facă economie in gospodărie
la întrebuinţarea lucrurilor de mâncare.
Cât despre curăţenie, a două îndrumare, care se dă în pri­
vinţa menajului, vă rog să gândiţi că atât corpul nostru cât şi
locuinţa nu ştim să-le îngrijim.
Săteanul nos'ru în afară de baia forţată a ploii, nu îşi cură­
ţă corpul decât vara în gârlă, de unde vin o mulţ me de boli,
care de multe ori doboară omul.
Din casă, e păstrată curat doar odaia cea mare; i r nu ca-
merile în care locuim zilnic. In fine fot ca menaj învaţă fetele
modul cum se prepară conservele, zarzavaturile pentru iarnă, cum
să se facă magiun, bul:on cum să se pr« pare carnea de porc,
cum să se facă săpunul, cum se cerueşte o cameră, cum se vâ-
nr'eşte şi alte multe lucruri de a căror importanţă nu vreau să
mai vorbesc, pentrucâ e destul de clară tuturor.
Al doilea lucru important cu care se ocupă elevele şcoa-
lei de Economie Casnică este Croitoria azi sub conducerea
D-rei Genescu. învaţă in această privinţă facerea obiecte'or de
îmbrăcăminte, a tuturor persoanelor casei Tealizâr.d prin această
şi economie şi frumosul. E onomie în cheltuială, căci nu mai e
forţată săteancâ să se adreseze orâşenci’or cari să le speculeze şi
de prinderea cu frumosul căci învaţă să pună pe dânsa şi pe
ai săi Vfşminte cari să placă ochilor.
Ţesătoria care se găseşte sub conducerea mea şi D-relor
Flamaropol şi Scodrea, socotiţi şi Dvs. că e destul de necesară
gândindu-ne la goana streinilor de a procura cu atâtea sacrficii
obiectele («curate minunaţii») cari es din mâna săkncii noastre.
Au ajuns lucrurile noastre naţionale prin Franţa şi prin
America făcând pe cei cari se ocupă cu asemenea comerţ, oa­
meni destul de bogaţi.