Page 16 - Campul_1925_11_21

CÂMPUL 291

vea o grapă de fier, care îngrapa sămânţă foarte bine.
Ei bine, deşi am arat, am semănat, am secerat, şi am
treerat în acelaş timp, totuşi eu am făcut mai puţin. V ă ­
zând că nu pot să aflu nici să prind pe Moş Nicolae cu
farmece m’am hotărât să-l întreb cum se face că locurile
dânsului dau mai mult grâu. Şi priiejul l-am găsit. Acum
doi ani, după ce secerasem a început să plouă câteva
zile, iar după ce a încetît m’am dus să întind clâile să se
usuce. Acolo am găsit şi pe moş Nicolae, şi din vorbă in
vorbă, ajunserăm şi la această chestiune, iar eu ne mai
putând răbda, îi spusei:
— Dar cum vine asta, Moş Nicolae, că D-ta faci mal
multe bucate ca mine la pogon ? Sau umbli cu farmece
sau mai ştiu eu ce. Moş Nicolae mă privi surâzând şi mi
zice :
— «E i! nepoate, farmecile cu care umblu eu, ai pu­
tea să umbli D-ta şi toţi cei care fac ca D-ta.»
— Curii a şa ! Moş Nicolae, întrebai cu mirat.
— «Păi, iacă, aşa nepoate.»
Şi după ce întinserăm noi toate clăile împreună, ne
aşezăm la umbra unui snop s! moş Nicolae începu.
— «Iată, puterea farmecelor mele, nepoate. încă de
tânăr, pe lângă sfaturile dela tatăl meu, D-zeu sâ-1 erte,
care era un bun gospodar, mai luam seama şi cum lucrau alţii,
am mai cetit şi eu de prin cărţi şi reviste scrise pe înţe­
lesul nostru şi pentru noi, apoi să vezi am un nepot Ia o
şcoală de agricultură şi când vine în vacanţe îl pun să-mi
spue tot ce ştie de ale piugării, iar eu caut să fac cum
spune din cărţi şi cum îl învaţă dascălii lui şi vezi bine
cu destul folos.
„Ţi-aduci aminte, că D-ta nepoate, ari pogonul de vreme
şi cum dă D-zeu îi sgârii acolo de 4— 5 degete, arunci
grâul la întâmplare, nu te îngrijeşti de alesul sămânţei, de
grăpat, de ingrijitul sămănăturilor şi de alte lucruri, şi, deaceia
fad mai puţin ca mine pe pogonul D-tale.
— Hei! cum asta Moş Niculae? crezi că eu nu ştiu
să muncesc ? îi spun eu cam supărat.
— „:Ai şti nepoate, dar Iasă-mă să-ţi spun că nu prea
ştii. Vez», cum îţi spusei mai adineauri, D-ta nu ari cum