Page 11 - Campul_1925_11_22
P. 11

CÂM PUL                        301

              Intâmplându-se  de  multe  ori,  ca  toamna  pe  timpul  cule­
        sului  să  fie  rece,  asemenea  se  poate  întâmpla  ca  şi  localul,  unde
        se  face  ferberea  mustului,  să  fie  prea  rece,  atunci  pentru  a-i  da
        localului  sau  pivniţei  în  care  se  fermentează  mustul,  căldura
        trebuincioasă,  se  va  încălzi  cu  foc,  fiind  de  foarte  mare  însem­
        nătate,  ca  mustul  să  se  fermenteze  pe  deplin,  încă  toamna,  în­
        dată  după  cules.
              Pentru  încălzirea  pivniţei  sau  localului  de  fermentat se  pot
        folosi  felurite  sobe  (cuptoare).  Să  fim  însă  cu  mare  băgare  de
        seamă,  ca  să  nu  fie  fum  în  local.  Fumul  uşor  ne  poate  strica
        vinul,  dându-i  gust  şl  miros  de  fum.
             Nu  numai  răceala  prea  mare  împiedecă  ferberea  mustului,
        ci  şi  căldura  prea  mare.  Dacă  toamna  la  cules  e  cald  şi  mustul
        îl  punem  în  buţi  mari,  uşor  se  poate  întâmpla,  ca  mustul să  se
        prea  încălzească  şi  fermenţii  neputându-se  desvolta  (înmulţi) în
        căldură  prea  mare,  ferberea  mustului  încetează.
              In  asemenea  cazuri,  seara  când  e  răcoare  a;risim  bine  piv­
         niţa  sau  localul  unde  se  află  mustul,  ori răcim  mustul  prin  aceea
        că-1  lăsăm  să  curgă  prin  cana  (pipa)  în  o  cadă  şi  de  acolo
        il  turnăm  iar  îndărăt  în  bute.  Astfel  mustul  se  aeriseşte  şi  se
         şi  răceşte.
             Ferberea  sau  fermentaţia  mai  poate  fi  împiedecată  şi  prn
        aceea  că  unii  oameni  au  obiceiul  a  da  buţilor  fum  de  pucioasă
        înainte  de  a  pune  must  în  ele.  Fumul  de  pucioasă  împiedecă
        desvoltarea  fermenţilor,  de  aceea,  dacă  i  să  dă  la  vre-o  bute
        fum  de  pucioasă,  înainte  de  a  pune  must  în  ea,  să  se  spele
        bine  cu  apă  curată.
             La  ferberea  mustului  deosebim  două  feluri  de  ferberi  ş?
        anume :  ferberea  sgomotoasă şl ferberea domoală  sau de pe urmă.
              Ferberea  sgomotoasă  se  întâmplă  atunci,  când  mustul  se
        află  în  mare  mişcare,  face  spumă  multă  şi  desvoltarea  (produ­
        cerea)  acidului  carbonic  e  mare.  In  timpul  ferberei sgomotoase,
        se  descompune  partea  cea  mai  însemnată  a  zahărului  ce  se află
        în  must,  şi  aceasta  ţine  cam  4— 10  zile,  după  cum  e  mustul  şi
        căldura  localului  în  care  se  fermentează  (face  ferberea).
              Ferberea  din  urmă.  Sub  aceasta  se  înţelege  timpul  acela,
        care  ţine  dela  sfârşitul  terberei  sgomotoase  şi  până  la  lim­
        pezirea  vinului  nou.  In  decursul  ferberei  sgomotoase,  nu  se
        descompune  tot  zahărul  din  must,  ci  o  parte  mai  mică  rămâne
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16