Page 7 - Campul_1925_11_22
P. 7

CÂM PU L                        299


              De  obiceiu  semânţă  nu  se  prea  produce  la  noi  in  ţară  şi
         se  importă  din  străinătate  de  către  Fabricile  de  Franc-Cafea
         care  apoi,  o  distribue  cultivată.
              Sfătuim  pe  plugarii  noştri  ca  în  asolamentul  lotului  lor
         să  pună  şi  această  plantă  de  a  cărei  rentabilitate  se  va  convinge.
                                                       Gh.  Titza
                                                         Agronom.


              Fermentaţia  sau  fierberea  mustului

              Mustul  sau  chiar  şi  strugurii  sdrobiţi,  dacă  îi  lăsăm  să  stea,
         vom  vedea  că  nu  peste  mult  se  schimbă,  se  pun  în  mişcarp,  dea­
         supra  ies  nişte  beşicuţe  mici  cari  se  înmulţesc  într’una  şi mustul se
         tulbură.  După  câteva  zile  mustul  se  linişteşte,  apoi  se  limpezeşte
         şi  pe  fundul  vasului  se  aşează  o  pătură  sau  un  strat  de materii de
         coloare  gălbue,  adică  drojdiile.
              Schimbarea  aceasta,  se  numeşte  fierberea  sau  fermentaţia
         mustului.  Prin  fierbere,  mustul  îşi  pieide  gustul  cel  dulce,  capătă
         gust  acrlu  şi  în  locul  zahărului  are  acum  alcool  sau  spirt.
              La  fermentarea  sau  ferberea  mustului,  trebue  să  fim  cu mare
         grije,  ca  aceasta  să  nu  fie  împiedicată  în  cursul  ei.  Ferberea  mus­
         tului  se  face  prin  nişte  ciuperci  tare  mici,  cari  se  numesc  fermenţi.
         Aceştia  peste  an  se  află  în  pământ,  de  acolo  se  ridică  de  vânt  şi
         se  aşează  pe  viţă  şi  struguri,  unde rămân în  stare  de  odihnă;  de
         unde  apoi  când  ca  sdrobirea  şi  fescuirea  strugurilor ajung în  must.
              Fermenţii  ajunşi  în  must,  numai  decât  încep  să  crească  şi  să
         se  înmulţească.  In  vremea  creşterii  şi  â  înmulţirii  lor,  o  mare
         parte  a  zahărului  aflător  în  must  o  prefac  în  alcool  şi  aşa  numi­
         tul  acid  carbonic.  O parte  de  tct  mică  şi  neînsemnată  din  zahăr o
         folosesc  fermenţii  la  hrănirea  lor.  Putem  zice  chiar  că  zahărul  din
         must,  la  fierbere,  se  preface  în  spirt  şi  acid  carbonic, în părţi egale
         (deopotrivă).  Dacă,  de  pildă,  mustul  a  avut  16°/0  zahăr, după  fer-
         bere  va  avea  8°/0  alcool.
              De  odată  cu  fermenţii,  ajung  în  must  şi  alte  soiuri  de  ciu­
         perci  şi  mucegaiuri.  Aceasta  se  întâmplă  mai  cu seamă atunci, când
         sunt  mulţi  struguri  stricaţi.  Ciupercile  acestea  stricăcioase  se  des-
         voltă  în  must  spre  paguba  noastră.  Ele  pot să aducă stricarea mus­
         tului  şi  a  vinului.  E  de  nsvoe  să  ştim,  cum  să  ajutăm  la  desvol-
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12