Page 5 - Campul_1925_12_23
P. 5
CÂMPUL 311
organiza un loc unde să’şi desfacă produsele producătorii, ci
şl un rol moral: de a deschide gustul poporului către frumos:
cultura florilor; de a’i îndemna să şi planteze pomi roditori în
grădini, de a-şi produce singuri legume, deci de a şti fiecare
prin muncă să-şi asigure o viaţă mai bună.
începutul făcut de Societatea horticultorilor este demn de
toată lauda şi socotim că din an în an expoziţia va fi mai fru
moasă, va fi mai mult vizitată şi’şi va ajunge scopul ce-1 ur
măreşte spre binele tării.
PREGĂTIREA VINURILOR ALBE.
La pregătirea vinurilor albe, se pot folosi toţi strugurii
cei albi şi roşii, se pot întrebuinţa însă şi o mare parte din
strugurii negrit, dacă după cules îi sdrobim şi tescuim numai
decât. Strugurii sdrobiţi trebue îndată tescuiţi. Dacă lăsăm
strugurii sdrobiţi timp mai îndelungat, fără ca să ii tescuim,
venind prea mult în atingere cu aerul, mustul capătă coloare
brună, întunecată, şi căpătăm un vin care e aplecat spre boale.
Alegerea strugurilor e necesar să o facem, dacă voim să avem
un vin bun şi sănătos. Strugurii stricaţi şi mucegăiţi ii pre
lucrăm deosebit.
Buţile şi butoaele în cart se pune mustul ca să fiarbă,
înainte cu câteva sfle, trebuesc bine curăţite şi spălate. înainte
de a pune must în ele, le mai clătim odată cu apă curată, a-
poi le lăsăm să se curgă bine şt numai după aceea le folosim.
Buţile nu le umplem de tot, ci avem grijă, ca 1/8 parte să
rămână goale, fiindcă mustul la ferbere se umflă şi face spu
mă, şt dacă buţile ar fi pline de tot, atunci o mare parte a
mustului ar curge afară.
Pe timpul ferberei vrana dela bute nu trebue astupată cu
dopul. Butea astupată ar plesni îndată.
Am ţis că e bine, ca ferberea sau fermentaţia mustului
să se pornească numai decât după ce s’a pus mustul in buţi.
Spre acest scop e neioe, ca să punem de fiecare hectolitru câte
2 -j litri must care se află in fierbere. (Vezi cele spuse la
«Fermentaţia *).