Page 11 - Campul_1925_12_24
P. 11

330                          CÂMPUL


                  tatea  boabelor,  şi  jcacă  un  rol  covârşitor  in  comerţul  de
                  cereale.  O  sămânţă  grea  are  întotdeauna  o  valoare  mai
                  mare.  Gr.  HI.  se  poate  afla  cântărind  i  litru  de  sămânţă
                  sau  de  3  ori  câte  un  litru  după  care  se  ia  mijlocia  şi  se
                  înmulţeşte  cu  ioo.  Pentru  constatarea  gr.  hl,  sunt  balanţe
                  speciale.
                       2)  O  sămânţă  se  numeşte  pură,  (curată)  atunci  când
                  nu  conţine  nici  un  fel  de  corpuri  străine,  ca:  seminţe  de
                  burueni,  gozuri,  pământ  etc.  Operaţiunea  pentru  a  afla
                  procentul  de  impurităţi  dintr’o  cantitate  de  sămânţă se  face
                  in  modul  următor:  se  ia  o  probă  mai  mică  sau  mai  mare,
                  după  natura  seminţei,  (la  cereale  100  gr.) şi  din  mai  multe
                  locuri  pentru  a  avea  o  probă  adevărată.  Această  probă  se
                  aşează  pe  o  coală  de  hârtie  albă  şi  cu  ajutorul  unui  brice
                  guţ  se  aleg  toate  corpurile  străine,  cari  apoi  se  cântăresc
                  sau  numără,  iar  rezultatul  se  raportă  la  sută.  De  ex.  in
                  100  gr.  grâu  sunt  3  gr.  seminţe  străine  şi  2  gr.  gcz  şi
                  pământ,  total  5  gr.  Puritătea  seminţei  va  fi  de  9 5%   iar
                  impuritatea  5°/0.  Boabele  sparte  se  consideră  ca  impuri­
                  tăţi,  întrucât  acestea  nu  vor  încolţi.  Asemenea  şi  cele  ata­
                  cate  de  insecte.
                       3)  Proba  încolţirei,  este  operaţiunea care  împreună  cu
                  cunoaştera  purităţii,  ne  poate  determina  cantitatea  de  să­
                  mânţă  necesară  pe  o  unitate  de  suprafaţă.  Proba  de  în-
                  colţire  se  poate face  de oricare cultivator,  in  modul următor:
                  pe  o  farfurie  întinsă,  se  aşează  o  foaie  de  hârtie  sugativă
                  mai  groasă,  care  se  va  ţine  mereu  umedă,  iar  pe  ea  se
                  aşează  100  de  seminţe,  după  care  se  aşează  într’un  loc
                  nici  prea  rece  nici  prea  caid.  (10 — 200  C )  Seminţele  de
                  grâu,  orz,  ovăz,  secară,  porumb,  fasole  ect.,  vor  începe  a
                  încolţi  din  a  3-a  zi.  Seminţele  cari  au  încolţit  se  scot şi se
                  numără  până  în  a  12-a  zi,  când  operaţia  trebue  sfârşită,
                  (pentru  cereale  şi  leguminoase).  Rezultatul  final  se  raportă
                  la  sută— din  100  seminţe  au  încolţit  95,  puterea  de  încol-
                  ţire  va  fi  de  9 5 % — sau  din  100  kgr.  grâu  încolţesc  numai
                  95  kgr.,  în  care  caz  se  va  da  cu  5  kgr.  sămânţă  mai  mult
                  la  semănat.  Hârtia  sugativă  poate  fi  înlocuită  şi  cu  nisip  fini
                  care  de  asemenea  se  ţine  încontinu  umed  şi  Ia  tempera­
                  tură  potrivită.
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16