Page 6 - Campul_1925_12_24
P. 6

326                          CÂMPUL

                         In  felul  acesta  suntem  in  stare  a  face  chiar  şi  din  stru­
                    gurei  stricaţi  şi  mucegăiţi  un  vin  destul  de  bun  şi sănătos.

                         Dacă  culesul  a  fost  de  timpuriu,  atunci  cătră  sfârşitul
                    lunei  Noembrie,  iar  dacă  am  cules  mai  târziu,  atunci  în  luna
                    Decembrie,  cel  mult  la  începutul  lui  Ianuarie,  tragem  vinul  cel
                    nou  de  pe  drojdii.  In  timpul  acesta  vinul  nou s’a  limpezit,  mai
                    mult  sau  mai  puţin,  drojdiile  şi  feluritele  materii  s’au  aşezat  Iar
                    fundul  vasului,  aşa,  că  putem  descbilini  vinul  de  acestea.  Vinul
                    nou,  pentru  aceea  e  nevoe  ca  să  se  tragă  mai  curând  de  pe-
                    drojdii,  fiindcă  drojdiile  încep  sa  putrezească,  să  se  descom­
                    pună  şi  din  ele  se  pot  forma  materii,  curi  dau  vinului  tulbu­
                    reală,  gust  şi  miros  râu.  Afară  de  aceasta  prin  tragerea  timpu­
                    rie,  vinul  se  amestecă  cu  aer  şi  se  desvoltă  sau  se  coace,  înve­
                    cheşte  mai  in  grabă.
                         Despre  îngrijirea  şi  folosirea  drojdiilor  rămase  dela  trage­
                    rea  vinului  întâia  oară,  se  va  vorbi  mai  târziu.
                                                                 A.  Cosciua



                                ALCOLISMUL  LA  SATE.


                         Un  pericol  foarte  mare, care  ameninţă  ţărănimea  dela*
                    sate,  este  înmulţirea  cârciumilor  şi  consumarea  alcolulut
                    de  către  săteni  într’o  măsură  îngrozitoare.
                         Dacă  am  socoti  numărul  cârciumilor  din  întreaga  ţarăr
                    am  găsi  aproape  170.000  cârciume  unde  se  vinde  alcolul,
                    ceia  ce  ar  reveni  cam  40— 45  locuitori  români  de  fiecare
                    cârciumă,  iar  în  unele  sate  revin  şi  mai  puţini,  10 — 15  lo­
                    cuitori.  De  ingrijat  este  că  cârciumile  se  îmulţeşc  mai  re­
                    pede  la  sate  unde  ţăranul  nostru  cu  deosebire  în  timpul
                    iernei  când  este  foarte  puţin  ocupat,  stă  numai  în  cârciumă*
                    toată  ziua,  atât  în  zi  de  iucru  cât  şi  sărbătoarea.  Astăzi
                    aproape  în  toate  satele  cârciuma  ţine  loc  de  biserică  şi  de
                    şcoală  unde  mai  toţi  gospodarii  din  sat  vin  cu  temei  şl
                    chiar  cu  copii  de  îşi  otrăvesc  sângele,  îşi  ameţesc  mintea
                    şi  îşi  cheltuesc  cel  din  urmă  ban,  ca  apoi  să  se  ia la ceartă,,
                    de  multe  ori  şi  bătae  şi  aşa  semănându-se  zavistia  între
                    familii.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11