Page 6 - Campul_1925_12_24
P. 6
326 CÂMPUL
In felul acesta suntem in stare a face chiar şi din stru
gurei stricaţi şi mucegăiţi un vin destul de bun şi sănătos.
Dacă culesul a fost de timpuriu, atunci cătră sfârşitul
lunei Noembrie, iar dacă am cules mai târziu, atunci în luna
Decembrie, cel mult la începutul lui Ianuarie, tragem vinul cel
nou de pe drojdii. In timpul acesta vinul nou s’a limpezit, mai
mult sau mai puţin, drojdiile şi feluritele materii s’au aşezat Iar
fundul vasului, aşa, că putem descbilini vinul de acestea. Vinul
nou, pentru aceea e nevoe ca să se tragă mai curând de pe-
drojdii, fiindcă drojdiile încep sa putrezească, să se descom
pună şi din ele se pot forma materii, curi dau vinului tulbu
reală, gust şi miros râu. Afară de aceasta prin tragerea timpu
rie, vinul se amestecă cu aer şi se desvoltă sau se coace, înve
cheşte mai in grabă.
Despre îngrijirea şi folosirea drojdiilor rămase dela trage
rea vinului întâia oară, se va vorbi mai târziu.
A. Cosciua
ALCOLISMUL LA SATE.
Un pericol foarte mare, care ameninţă ţărănimea dela*
sate, este înmulţirea cârciumilor şi consumarea alcolulut
de către săteni într’o măsură îngrozitoare.
Dacă am socoti numărul cârciumilor din întreaga ţarăr
am găsi aproape 170.000 cârciume unde se vinde alcolul,
ceia ce ar reveni cam 40— 45 locuitori români de fiecare
cârciumă, iar în unele sate revin şi mai puţini, 10 — 15 lo
cuitori. De ingrijat este că cârciumile se îmulţeşc mai re
pede la sate unde ţăranul nostru cu deosebire în timpul
iernei când este foarte puţin ocupat, stă numai în cârciumă*
toată ziua, atât în zi de iucru cât şi sărbătoarea. Astăzi
aproape în toate satele cârciuma ţine loc de biserică şi de
şcoală unde mai toţi gospodarii din sat vin cu temei şl
chiar cu copii de îşi otrăvesc sângele, îşi ameţesc mintea
şi îşi cheltuesc cel din urmă ban, ca apoi să se ia la ceartă,,
de multe ori şi bătae şi aşa semănându-se zavistia între
familii.