Page 14 - Campul_1929_01_02
P. 14

CÂMPUL                           27


           De ce se face  agricultura

           raţionala în alte ţari



                Bănuesc  că  tratez  o  chestiune,  în  care  vorbesc  cu
          patimă  pentru  ţara  mea  şi  totuş  îndrăsnesc  să  schiţez
           cauzele,  pe  care  cred  că  mulţi  le  cunoaştem  din  toate
           încheeturile  vieţei  sociale  şi  e  bine  să  le  evidenţiem,
           mai  cu  seamă  acum,  când  am  început  să  ne  cutremu­
           răm  de  rezultatele  financiare  ale  ţărei,  reperchrsiune  a
           agriculturii  de  eri.  Dacă  în  alte  ţări  din  occident,  sătenii
           agricultori  sunt  oameni  cu  carte,  a  căror  cultură  implică
           nevoia  unui  trai  mai  omenesc,  unor  tendinţe  de  civi i-
           zaţie.  şi  în  care  se  naşte  un  stimulent  individual  şi  cu
           cât  aceste  nevoi  sunt  mai  accentuate,  grija  de  mâine  îl
           hotărăşte  să  inventeze  tot  ce  e  posibil,  ca  să  extragă
           din  pământul  lui,  numai  ca  să-l  îndestuleze.
                Hotărât  lucru  pentru  săteanul  nostru  român,  care
           60%   nu  ştie  să  scrie,  să  citească,  îi  lipseşte  cu  desă­
           vârşire  noţiunea  unei  agriculturi  naţionale  din  tată  în  fiu,
           seamănă  inconştient  de  rezultat,  tot  ceea  ce-i  cade  in
           mână  într’un  teren  rău  pregătit,  deşi  ar  avea putinţa  să-şi
           aleagă  din  ce  are  o  sămânţă  bună,  şi  să  lucreze
          terenul  cât  se  poate  de  bine.  Obosit  şi  istovit  de  viaţă
           şi  hrana  mizerabilă  prin  care  trăeşte  zi  cu  zi,  nu  cu­
           noaşte  de  cât  sărăcia  cu  care-şi  dapănă  zilele  şi  care-1
           pune  în  imposibilitate  de  a  judeca  o  stare  de  fapt,  cu  o
           pretenţie  de  a  te  numi  om.  Chiar  dacă  are  pământ  mult,
           chiar  dacă  are  puţin,  caută  cu  orice  preţ  să  scape  de
           îndatoririle  ce  le  are  faţă  de  acel  ce-1  hrăneşte,  înegrin-
           du-1  cu  plugul  la  repezeală,  semănându-1  cu  ce  dă  Dum­
           nezeu,  rezultatul  final,  egal  cu  neîndestularea  gospodăriei
           sale  şi  mai  presus  de  toate,  se  resfrânge  asupra  eco
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19