Page 13 - Campul_1929_02_03

42 CÂMPUL .

toare de grâu, o armată întreagă de profesori ambulanţi,
cari dau îndrumări bune şi practice.
D-l C. Algiu. Fac de 2-3 ani cultura grâului prăşit
pe întinderi mari. Din conferinţa D-lui E. Marian nu s’a
desprins nici o încurajare pentru acest fel de a cultiva
grâul, ba din contră.
Prin praşilă se distrug buruenile. Productiunea la
hectar se măreşte. Nu am date suficiente după 2 ani
de cultură, dar eu cred că experienţa trebue continuată.
D-l T. Mândru. Prăşitul grâului e foarte recoman­
dabil când plugarul face cultură pentru' dânsul şi nu
pentru export. Nu e rentabil. El se face în Germania şi
Italia, care cu toate sforţările tot mai importă grâu pentru
nevoia de hrană. Italia importă pe an 250.000 vagoane
iar Germania 500.000 de vagoane.
Ţările cu populaţie rară produc grâu în conditiuni
mai eftine. Canada are 15 locuitori pe km. patrat, Ar­
gentina are 1 locuitor pe km. patrat. Prăşitul grâului se
face în ţările cu populaţie deasă şi numai pentru con­
sumul intern şi propriu.
D-l N. O. Popovici-Lupa. Prăşitul grâului dă un
surplus de productiune la hectar care acopere cheltuelile.
Am văzut aceasta la mai multe gospodării din Banat
unde prin praşilă s’a sporit productiunea cu 50° v. Sunt
de părere ca aceste încercări să fie continuate la ferme,
şcoale, loturi demonstrative etc. D-l Marian crede că
Institutul de cercetări va revoluţiona agricultura. Aşa ar
fi, dacă existenta lui ar fi mai veche.
Pun mari baze pe rezultatele ce le va da ancheta
agricolă care se va face în anul 1930.
D-l G. Lucasieuici. Noi am fost o tară de export
de grâu, dar după expropriere se cere intensivitate în
lucru. Propun ca discutiunile acestea, foarte interesante,
să se facă în alte zile de cât a conferinţei, pentru a
ne pregăti.
D-l E. Marian. Nu am inzistat asupra faptului că
praşila grâului e rentabilă. La un lot demonstrativ am
constatat că cultura grâutui prăşit e mai eftină, prin
economia de sămânţă, de cât a celui neprăşit. Dar pe