Page 16 - Campul_1929_02_03
P. 16

CÂMPUL                           45

           mânesc  în  câmpia  Blajului  in  Dumineca  Tomii  din  a-
           nul  1848  (30  Aprilie).
                 Profesorul  Pumnul  încredinţase şcolarilor  săi pro­
           clamări,  pe  care  aceştia  trebuia  să  le  răspândească în
           vacanţa  Paştilor  prin  satele  lor  şi  prin  împrejurimi.
           Nu  ne  îngăduie spaţiul  prea restrâns  din această  foaie
           să  arătăm   prelarg  activitatea  desfăşurată  de  dânsul
           înaintea  şi  în  timpul  mişcărilor  naţionale.
                 Pentru  îndrăsneala  aceasta  a  lui,  Ungurii  îngrijo­
           raţi  au  hotărât  să-i  ridice  viaţa.  Aron  Pumnul  fu  ne­
           voit  să  fugă,  mai întâiu  în  Ţara Românească,  ocupată
           în  acea  vreme  de  Ruşi,  apoi  se  strecură  în  Moldova
           şi  de  aci  în  Bucovina  şi  se  aşeză la  Cernăuţi.
                 Cei trei  fraţi Hurmuzaki obţinură  de  la  împăratul
           despărţirea  administrativă  a  Bucovinei de  Galiţia, pre­
           cum  şi  înfiinţarea  unui  curs de  limba  şi  literatura  ro­
           mânească  la  gimnaziul  din  Cernăuţi,  care  urma  să  se
           plătească  din  fondul  religionar.  La  12  Februarie  1849
            Aron  Pumnul  fu  orânduit  profesor  suplinitor  de limba
           română  la  Institutul  teologic,  dar ţinu  cursuri  gratuite
           şi  la  gimnaziu.  In  1850  tipări  la  Cernăuţi  Convorbire
           între  un  tată  şi  fiul  său  asupra  limbei  şi  literelor  româ­
            neşti  şi  un  articol  în  Bucovina:  Neatârnarea  limbii  ro­
            mâneşti  în  desvoltarea  sa  şi  în  modul  de  a  o  scrie,  în­
            chinată  Junimei  române.  In  1852  fu  numit  profesor
            definitiv.
                 Atâta  pasiune  puse  pentru  învăţătura  limbii  ro­
            mâneşti,  că  limba  română  deveni  obligatorie  pentru
            toţi  studenţii,  fără  deosebire  de  naţionalitate.
                 O  mare piedică se  ivi în  calea-i:  lipsa  de manuale
            didactice.  Scrise  prin  urmare  pe scurt  o  gramatică  în
            limba  română  şi germană, la  care  adăogă părerile mai
            de  seam ă  exprimate  până  atunci  privitoare  la  origina
           limbii româneşti,  precum şi câteva bucăţi în proză şi poe­
            zie.  Lucrarea  aceasta  complectată  şi îmbunătăţită  care
            coprindea  numai  partea  analitică  a  tipărit-o  în  limba
           germană  la  Viena  în  anul  1864, destinată  fiind pentru
            şcoalele  medii.
                 La  1862  a  început  să  tipărească  tot  la  Viena  o
   11   12   13   14   15   16   17   18   19