Page 6 - Campul_1929_02_03
P. 6
36 CÂMPUL
şi a le da îndrumările cele bune. Soluţiunile greşite fac
să se piardă încrederea în ei. Şi asta nu trebue să se
întâmple.
Noi ştim că agricultura românească produce prost,
scump şi rău. Trebue din contra să producem bine, ef-
tin şi produse de calitate superioară.
Pentru aceasta e nevoe să studiem starea actuală,
să păstrăm tot ceea ce vom găsi bun şi să introducem
înoirile necesare. Conditiunile naturale de climă în di
versele părţi ale ţării noastre întregite sunt foarte va
riate.
Precipitaţiuni abundente în partea muntoasă, în Ar
deal şi prea puţine in Bugeac. Nu sunt studiate zonele
pentru diferite plante cultivate; numai arborii sunt stu
diaţi. Nu avem studii pedologice şi aceasta cade în sar
cina Institutului de cercetări agronomice. Condiţiunile
economice sunt de asemenea deosebite. A trecut vre
mea când plugarul nostru trăia şi se mulţumea cu pro
dusele gospodăriei sale. Suntem în dependenţă de alte
pieţe. Apoi mai suferă agricultura de starea de nesigu
ranţă. Se fură bucatele de pe câmp, mai ales porumbul.
Se dă drumul vitelor pe câmp şi acestea calcă, distrug,
strică. In legea Administrativă se pomeneşte numai în
art. 67 şi în mod foarte vag despre îndatoririle prima
rilor de a avea în grija lor paza câmpurilor. Nici o
sancţiune.
Cunoaştem puţin condiţiunile economice în care lu
crăm. Se va face un recensământ agricol-economic în
anul 1930 odată cu cele 54 state din lume, care au ade
rat Ia facerea acestui recensământ. Azi nu ştim ce avem.
După recensământul fiscal nu ne putem conduce, de
oarece datele lui sunt departe de a oglindi realitatea.
Roagă pe agronomi ca să dea concurs organelor în
sărcinate pentru ca datele ce se vor culege să fie cât
mai exacte.
La noi cea mai întinsă cultură e a porum bului;
care dă hrană oamenilor şi animalelor. El cere preci
pitaţii mari în primăvară şi în timpul vegetaţiei; iar
toamna, la coacere, căldură şi soare mult. In unele ju