Page 6 - Campul_1929_02_03
P. 6

36                        CÂMPUL

                şi  a  le  da  îndrumările  cele  bune.  Soluţiunile  greşite  fac
                să  se  piardă  încrederea  în  ei.  Şi  asta  nu  trebue  să  se
                întâmple.
                     Noi  ştim  că  agricultura  românească  produce  prost,
                scump  şi  rău.  Trebue  din  contra  să  producem  bine,  ef-
                tin  şi  produse  de  calitate  superioară.
                     Pentru  aceasta  e  nevoe  să  studiem  starea  actuală,
                să  păstrăm  tot  ceea  ce  vom  găsi  bun  şi  să  introducem
                înoirile  necesare.  Conditiunile  naturale  de  climă  în  di­
                versele  părţi  ale  ţării  noastre  întregite  sunt  foarte  va­
                riate.
                     Precipitaţiuni  abundente  în  partea  muntoasă,  în Ar­
                deal  şi  prea  puţine  in  Bugeac.  Nu  sunt  studiate  zonele
                pentru  diferite  plante  cultivate;  numai  arborii  sunt  stu­
                diaţi.  Nu  avem  studii pedologice  şi  aceasta  cade  în  sar­
                cina  Institutului  de  cercetări  agronomice.  Condiţiunile
                economice  sunt  de  asemenea  deosebite.  A  trecut  vre­
                mea  când  plugarul  nostru  trăia  şi  se  mulţumea  cu  pro­
                dusele  gospodăriei  sale.  Suntem  în  dependenţă  de  alte
                pieţe.  Apoi  mai  suferă  agricultura  de  starea  de  nesigu­
                ranţă.  Se  fură bucatele  de  pe  câmp,  mai  ales  porumbul.
                Se  dă  drumul  vitelor  pe  câmp şi  acestea  calcă,  distrug,
                strică.  In  legea  Administrativă  se  pomeneşte  numai  în
                art.  67  şi  în  mod  foarte  vag  despre  îndatoririle  prima­
                rilor  de  a  avea  în  grija  lor  paza  câmpurilor.  Nici  o
                sancţiune.
                     Cunoaştem  puţin  condiţiunile economice  în  care  lu­
                crăm.  Se  va  face  un  recensământ  agricol-economic  în
                anul  1930  odată  cu  cele  54 state  din lume,  care  au ade­
                rat  Ia  facerea acestui recensământ.  Azi  nu  ştim ce avem.
                După  recensământul  fiscal  nu  ne  putem  conduce,  de
                oarece  datele  lui  sunt  departe  de  a  oglindi  realitatea.
                Roagă  pe  agronomi  ca  să  dea  concurs  organelor  în­
                sărcinate  pentru  ca  datele  ce  se  vor  culege  să  fie  cât
                mai  exacte.
                     La  noi  cea  mai  întinsă  cultură  e  a  porum bului;
                care  dă  hrană  oamenilor  şi  animalelor.  El  cere  preci­
                pitaţii  mari  în  primăvară  şi  în  timpul  vegetaţiei;  iar
                toamna,  la  coacere,  căldură  şi  soare  mult.  In  unele  ju­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11