Page 8 - Campul_1929_02_04

54 CÂMPUL

suflet atât din partea profesorilor, cât şi din partea
elevilor şi acest lucru a fost foarte bine pus în evidentă
de D-l Em. Petrini,
D*1 E. Marian. Dacă învăţământul agricol n’a dat
rezultate la noi, aceasta e din cauză că el nu a avut
legătură cu agricultura practică. S ’a discutat dacă şcoala
superioară trebue să dea savanţi sau oameni practici.
Dar de 50 ani acei cari au adus progrese în agricul­
tură sunt tocmai oamenii cari au făcut agricultură practică.
Citează cazul lui Roemer din Germania, care pe lângă
învăţătura înaltă lucra şi pământul. Cel mai bun lucru
este ca şcoalele să stea în strânsă legătură cu agri­
cultura practică pentru că numai cele ce se pot pune
în practică sunt bune.
D-l C. Martinou ci. Oamenii aleşi ai ţării nu-şi trimet
copiii la şcoalele de agricultură. Baronii din Ardeal îşi
trimet copiii Ia aceste şcoli şi cu diplomele ce le iau
îşi cultivă raţional pământul.
Saşii fac acelaş lucru. Pentru desvoltarea acestui
învăţământ să facem şi noi la fel.
Se anunjă apoi pentru 6 Februarie conferinţa D-lui
Dr. C. Andronescu asupra ameliorării porumbului.

Gh. I. Savin

Pastrarea cartofilor

Cartofii, ca orişice plantă, sufer de o mulţime de
boli, care mereu îi atacă. Din aceste boli, cea mai im­
portantă este putrezirea.
Toamna la strângerea cartofilor întâlnim în cale o
mulfime de tubercule stricate (putrezite), cărora nu li se
dau nici o importantă.
Bine înţeles, aceasta este neştiinţa agricultorilor cari
pur şi simplu le iau şi le aruncă în lături. Aceste ele­
mente stricate nu sunt altceva decât tubercule atacate
de această boală, care provoacă putrezirea lor.
Aruncaţi în lături aceşti cartofi stricaţi, picioarele