Page 13 - Campul_1929_03_05
P. 13
CAMPl'L 73
îl urma şi-l îmbărbăta. In acelaş timp a început a des
făşura o activitate rodnică, prin fem eile române, creind
societăţi de binefacere şi cultură. In timpul războiului
nostru pentru independenţă (1877— 78) a fost neobo
sită, strângând bani şi lucruri pentru soldaţii noştri şi
pentru răniţi.
S’a scris mult despre această activitate în ziarele
din vremea aceea. Fapt e că pentru sumele colectate
şi pentru dragostea ce ne-a arătat a fost decorată cu
Crucea de aur Regina Elisabeta.
In anul 1892 Dr. Ion Raţiu a înaintat împăratu
lui Austro- Ungariei un Memorandum, care cuprindea
cererile Românilor din monarhia habsburgică. Ungurii
au fost aşa de înfuriaţi împotriva memorandiştilor,
dar mai cu seam ă împotriva doctorului Ion Raţiu, că
i-au dat în judecată pentru crimă împotriva Statului.
Până să se judece procesul, Ungurii s ’au răsbunat de
vastând casa doctorului în noaptea de 13 Iunie 1892.
Ion Raţiu a fost nevoit să se mute la Sibiu, la rude.
La 25 Iulie 1894 a fost ridicat şi pornit să-şi ispă
şească în temniţa de la Seghedin vina de a fi cerut
drepturi pentru Români.
Atunci Emilia Dr. Raţiu şi cu D-ra Felicia şi-au
inchiriat casă la Seghedin şi au stat în preajm a soţu
lui şi tatălui, fără a se lăsa înfricoşate de ameninţă
rile Ungurilor. Prin corespodenţa pe care Emilia Dr.
Raţiu a avut-o atât cu fem eile române cât şi cu fe
meile slovace a făcut ca să ia naştere o mişcare na
ţională printre popoarele asuprite de Unguri.
De la 1902 a rămas văduvă. N’a avut parte să
vadă bustul soţului său, ridicat la Turda. „Faceţi chiar
mai mic, bustul soţului meu, să-l ştiu gata, să-l văd,
cât trăesc“. Statuia lui Raţiu însă nu va putea fi gata
de cât în primăvară.