Page 4 - Campul_1929_03_05

65 CÂMPUL

Dumnezeu, că nu se putea despărţi decât cu durere de
ei. Intrase in inima lui cinstită şi dreaptă cum intrase
Şcoala noastră dela Herăstrău în inima altui ştejar
voinic, care a fost C. Sandu Aldea.
A venit războiul cel mare. Plăieşul Vasile G.
Negruş a lăsat şcoala şi a prins în mâinele lui vrednice
arma. Şi a plecat pe toate câmpurile de luptă fiind
totdeauna în cele dintâi rânduri, ducându-şi oştenii din
Compania sau Batalionul lui la biruinţe. In luptele dela
Mărăşeşti Căpitanul rezervist Vasile Negruş a dat su­
blime dovezi de înţelepciune, vitejie şi îndrăznea’ă în
faţa morţii cumplite, care atunci nu s’a atins de fiinţa
lui. Şi acasă la ai săi, după ce urletul groaznicei bătălii
s'a domo’it, s'a întors plin de putere, încărcat de sem­
nele vredniciei şi cu nădejdi noui pentru poporul ro­
mânesc, care trebu a să-şi croiască o viaţă nouă.
Şi s'a aşezat cu tot sufletul lui bun, înţe’egător şi
cu toată puterea lui de muncă şi înţelepciune în slujba
rădicării poporului luptător. Ca inspector agricol în
Basarabia şi pe urmă ca gospodar pe ogorul lui din
preajma Calafatului, Vasile Negruş a luptat cu fapta şi
cu cuvântul, totdeauna întovărăşite, pentru ajungerea
scopului ce şi-l pusese înainte.
A luptat cu greutăţi mari, pe cari câte odată ni
le şoptea nouă la ureche, dar în faţa lor nici odată
nu se clătina.
Câmpul lui şi acele îngrijite de dânsul la Camera
de agricultură erau modele pentru orice plugar şi multă
lume a luat învăţături preţ oase de pe urma muncii lui
chibzuite.
Dar a văzut că e prea mic cercul pe care-1 in­
fluenţa. Chemarea lui era mai mare. I-o comanda
obârşia, sănătatea lui, dragostea lui cea mare pentru
plugăria noastră. Şi atunci a fost chemat să-şi dea pri­
nosul lui de muncă din nou în slujba Ministerului de
agricultură. Şi n scurtul t mp cât a slujit a cutreerat
multe regiuni ale ţării, de unde culegea material, îl
strângea cu îngrijire şi în acelaş timp împrăştia sfaturi
şi dădea exemple.