Page 14 - Campul_1929_03_06

CÂMPUL _ 91

5) Făcând rotaţia plantelor adică: după păioase să
vină prăşitoare care distrug buruienile prin prâşilele cerute.
Respectând aceste reguli, scăpăm de ele!
Ştefan Mărculescu
Institutor agronom
Brânzeni-Vechi

Potcouitul cailor

Potcovitul cailor este o chestiune foarte importantă,
care de obiceiu e lăsată pe seama potcovarilor, adică cum
vreau ei şi cum ştiu şi fac, deaceia se văd adesea cai cu
copite şubrede (slabe) şi de multe ori chiar şchiopătând.
Pentru a se înlătura aceste neajunsuri, trebue ca
gospodarul să ştie cum trebue făcut potcovitul şi astfel
să fie în stare a privighea pe potcovar, mai ales când
avem deaface cu un meşter nepriceput.
Trebue observat mai cu seamă ca potcovarul să nu
se atingă sau să nu tae deloc din talpa şi furcuţa copitei,
cum se face de obiceiu. Furcuţa, maiaua, sau rândunica
e o bucată de corn moale (elastic), aşezată pe talpă şi
care, în mersul calului, se loveşte (vine în contact) cu
pământul şi astfel se amortizează (se îndulcesc) sdrunci-
năturile ce se produc în mers, deoarece furcuţa, după
cum am spus, este un corn moale, care se turteşte când
piciorul se aşează pe pământ şi apoi îşi revine iarăşi la
loc când piciorul este ridicat. Dacă potcovarul tae din
furcuţa o micşorează şi micşorând-o nu se mai loveşte
cu pămân ul şi deci nu mai îndulceşte sdruncinăturile, cu
alte cuvinte furcuţa ar juca rolul unui arc sau a unui toc
(călcâ') de cauciuc (gumă).
Colţii dela potcoavă să nu fie prea înalţi, căci în