Page 9 - Campul_1929_04_07
P. 9
CÂMPUL 103
Ea este o operaţinne foarte frecventă — căutată în
ultimul timp şi se face cu scopul de a mări cu mult pu
terea de producţiune a pământului destinat, prin cultura
intensă a viei în interesul bunei noastre stări materiale
Plantarea viţei apare destul de uşoară. Incontestabil
că operaţiunea în sine nu e grea, dar pentruca să dea
rezultatele sau roadele ce le aşteptăm, trebue făcută în
eondiţiuni determinate.
Abstrăgând dela felul cum e lucrat pământul acolo
unde o vom planta, care trebue neapărat să fie desfundat
şi curăţat de rădăcini etc. cel puţin cu câteva luni înainte
de începerea lucrării la o adâncime de 0,50- 0,60 m.,
una din chestiunile cele mai importante este distanţa la
care trebue plantate viţele între ele şi între rânduri. De
importanţa ce dăm la rezolvirea acestei chestiuni depinde
în oarecare măsură rodul, cantitatea şi calitatea lui, pre
cum şi întrebuinţarea bună sau rea ce i-o dă pămân
tului acum.
Plantaţiunile la noi se fac mai toate la distanţe de
1.50 m între rânduri şi viţe, sau la 1,50 pe 1,20 m şi
1,40 — 1,20 m între rânduri şi 1,25 — 1 între viţe. Aceste
mici variaţiuni de distanţe sunt datorite în afară de oare
care rezultate obţinute prin încercări, de lăcomia unor
proprietari de a planta viţe cât mai multe pe o suprafaţă
dată fără să se ţină seama, că micşorarea peste măsură
a distanţelor poate fi vătămătoare atât scopului ce ur
mărim cât şi a trăiniciei viţei. Distanţa, sau cu alte cu
vinte suprafaţa, ce trebue dar să ocupe o viţă, depinde de
varietate, de coloarea strugurelui: albă sau neagră, de modul
de tăiere (tăiatul în uscat), de natură şi în fine de situaţia
expoziţia şi bogăţia pământului. In general varietăţile albe
se pot planta la distanţe ceva mai mici ca acele negre,
strugurii având nevoie de mai puţină lumină ca cei ne