Page 12 - Campul_1929_04_08
P. 12
122 CÂMPUL
sau amibien) ce se prăseşte în maţe şi este contagioasă.
Se arată prin eşiri dese afară, subţire, (diaree), ames
tecate cu sânge şi gleroase, adică se întind aşa ca
zeama stricată de varză acrită şi par’că ar conţine albuş
de ou ; bolnavii suferă încă de colici, şi dacă nu se în
grijesc, mulţi din ei sfârşesc prin a muri.
La animale, disenteria se întâlneşte destul de des
la vitele bovine, la oi şi la porci. Pe lângă alte pricini,
ar interveni la producerea ei şi unii părăsiţi (microbii),
şi ar fi, ca şi aceia a omului, molipsitoare. Vitele bol
nave au dese eşiri afară amestecate cu sânge şi sufere
de mătrice.
Karembrun, scrie că cu prilejul îngrijirilor pe care
le-au dat soldaţilor francezi bolnavi care se întorceau
la Hede din Syria, Maroc, Algeria şi Tunisia, o reuşit
să vindece 27 dintre ei, care sufereau de disenterie,
dându-le timp de 3—4 zile numai varză crudă fiartă în-
tr’o cantitate potrivită de apă, şi în care s’a pus puţină
sare, puţin piper, ceva unt şi pâine prăjită. Ca băutură
le-au servit ceaiu slab.
Cum s’ar lămuri faptul?
Varza conţine între altele: celuloză, mudlag şi
esenţă. Esenţa este un fel de lichid, de spirt, care se
evaporează foarte uşor, adică se schimbă într’un fel de
aburi, pe care îi simţim mai ales prin miros. Sunt mai
multe feluri de esenţe, care se deosebesc după prove
nienţa ca şi după composiţia lor. Aşa avem esenţa de
terbentin, de trandafiri, de mentă, etc.
Cea din varză este formată şi din pucioasă, ea lu
crează în disenterie asupra microbilor din maţe omo-
rându-i sau micşorându-le puterea. Mucilagul este o sub
stanţă care se găseşte şi în alte plante, în sâmburi de
gutui, în in, în nalbă, etc. Cine nu ştie că fierbând inul
cu apă într’o anumită proporţie se dobândeşte un lichid