Page 9 - Campul_1929_04_08

CÂMPUL

rupte ori sdrobite, făcându-le tăeturile pieziş, ca să se
lipească de pământ când veţi aşeza pomul în groapă;
apoi le muiaţi rădăcina într’un soi de muruială făcută
din lut, balegă proaspătă de vită şi apă.
Muruiala asta ajută mult prinderea, mai ales când
e nevoe de dus pomii în loc mai depărtat de unde
i-am scos.
Pe urmă tăieţi şi ramurile din coroană, potrivind ca
să rămână tot atâtea crengi câte sunt şi rădăcinile.
Tăetura la vârfurile ramurilor se face tot pieziş şi
deasupra unui mugure care cată în afară.
Toate tăeturile astea, atât la rădăcină cât şi la co­
roană, se zic cu un cuvânt fasonarea pomului.
Astfel pregătiţi, puteţi planta copăcelul; ţărâna care
a mai rămas deasupra, o amestecaţi cu câteva lopeţi
bune de gunoi putrezit, apoi luaţi din ea şi faceţi o mo-
viliţă în groapă, în faţa parului, — pe moviliţa aceasta
aşezaţi resfirată rădăcina pomului, ca s’o îmbrace jur-
împrejur; aruncaţi ţărână până ce se acopere rădăcina,
apoi turnaţi o găleată de apă, care are rostul de a
vârâ pământul printre toate rădăcinile şi de a-1 lipi bine
de ele. Şi, în sfârşit, trageţi restul de ţărână, formând
cu ea ca o strachină în jurul pomului, pe care îl legaţi
de par cu două legături. Să nu se îngroape pomii mai
adânc de cât au fost ei.
Dacă nu plouă, după câteva zile, turnaţi o altă
găleată de apă, la fiecare copăcel, şi împrăştiaţi deasu­
pra străchinii de pământ, câte o furcă de gunoi păios,
ca să ţină răveneală şi să nu crape pământul.

Dacă aţi căuta să plantaţi pomii primăvara de vreme,
nu după ce se deschid mugurii, dacă le-aţi face gropi
destul de largi şi adânci din toamnă, dacă i-aţi fasona
şi aşeza, precum vă arată ştiinţa plugărească, prinderea
şi rodirea lor s’ar face fără sminteală.