Page 12 - Campul_1929_05_09
P. 12

138                       CÂMPUL__________________


                   Cu  alte  cuvinte,  după  ce  aţi  făcut  toate  aceste  tăeri,
              şi  vă  uitaţi  de  departe  la  pom,  să  nu  se  mai  vadă  în
              coroana  lui  nici  o  creangă  sau  ramură,  care  să  se  în-
              ghesue  printre  celelalte,  sau  să  se  roadă  între  ele.
                   Acum  vă  mai  rămâne  să  mai  tăeţi  şi  vârfurile  ra­
              murilor  tinere,  pentru  ca  treaba  să  fie  întreagă.
                   Vârfurile  aveţi  să  le  tăeţi  după  cum  e  puterea  co­
              pacului.
                   a)  Dacă  pomul  e  puternic  şi  leagă  bine  regulat,
              tăiaţi  vârful  cam  la  a  treia  parte  din  lungimea  ramurii.
                   b)  Dacă  pomul  e  bicisnic  şi  rodeşte  puţin  şi  nere­
              gulat,  tăiaţi  ramurile  pe  jum ătate  din  lungimea  lor,  ba
              chiar  şi  mai  mult.
                   Oricum,  şi  unde  aţi  face  tăetura,  trebue  potrivită
              puţin  mai  deasupra  unui  mugure  îndreptat  în  faţa  co­
              roanei,  ca  lăstarul  ce  va  ieşi  el  să  poată  creşte  în  voie,
              fără  a  ’ncurca  pe  celelalte.
                   Tăetura  tuturor  ramurilor  arătate,  trebue  s’o  faceţi
              din  scurt,  ca  să  nu  lase  ciot,  căci  acesta  întârzie  tămă­
              duirea  şi  poate  pricinui  uscarea  crengilor  bătrâne,  pe
              care  au  fost  cele  tăiate.
                   Locul  fiecărei  tăeturi,  trebue  să  rămână  neted,  fără
              sdrelituri  sau  aşchii.
                   Tăefurile  să  le  ungeţi  cu  un  fel  de  terci,  făcut  din
              lut  galben,  balegă  proaspătă  de  vacă  şi puţină  apă ;  astea
              amestecate  şi  frământate  bine,  dau  ca  o  alifie  cu  care
              ungeţi  îndesat  tăeturile,  ca  să  se  acopere  toată  rana.
              Astfel,  vindecarea  este  asigurată !
                   Mare  lucru,  oameni  buni,  este  curăţirea  pomilor  de
              crengile  ce  v’am  arătat,  căci  uşurându-i  de  povara  lor,
              rămâne  o  mulţime  de  hrană  pentru  fructe.
                   Ca  să  vedeţi  anume  rostul  curăţirei  de  crengi  ne­
              trebuitoare.  închipuiţi-vă  că  la  fiecare  dintre  d-voastră  ar
              veni  câte  trei-patru  musafiri  —  nu  mai  mult,  —  care  să
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17