Page 100 - 1929-n1
P. 100

C O N T R IB U Ţ II  L A   IS T O R IA   B U C O V IN E I  9 9

             Palamutca,  din  2  Iulie  1776, ’) când se făcu  şi stabilirea graniţelor
             pe  teren,  rămânând  în  posesiunea  Austriei definitiv  170  mile  pă­
             trate  austriace  cu  244  de  sate2)  şi  cu  o  populaţie  de  40.922  su­
             flete 3).
                  Acest teritoriu,  Austriacii îl numiră ,Bucovina“ după numele
             pădurilor  ce  se  aflau  aici  pomenite  în  tratatul  din  1412  Martie
             15,  prin  care  Sigismund,  regele  Ungariei  şi  Vladislaiv  Iagello.
             regele  Poloniei,  hotărau  să  împartă  ţara  Moldovei,  dacă  domnul
             ei,  Alexandru  cel  Bun,  nu  le-ar  fi  credincios  într’un  răsboiu  îm­
             potriva  Turcilor 4 5).
                  Generalul  Spleny,  primul  comandant,  făcu  la  început • pro­
             punerea  la  „Hofkriegsrath“  în 1776  ca  s’o  numească  „Galizisches
             oder  Czernowitzer  Grenzgeneralat“  şi  s’o împartă în două districte
             militare,  unul  cu  reşedinţa  la  Suceava  şi  altul  la  Sadagura6).
                  Ea  fu  administrată  de  militari  până  la  1  Noembrie  1786,
             întâiu  având  ca  şef  pe  Generalul  v.  Spleny,  iar  de  la  1779  pe
             generalul  Carol  v.  Enzenberg.
                  Sub  conducerea  acestuia  din  urmă,  care  avea  o  experienţă
             de  15 ani  în  administrarea districtului  militar român  de la  Rodna,
             Bucovina intră într’o fază  nouă  de  desvoltare  şi  desnaţionalizare.
                  Enzenberg,  după  ce  eunoscu  în  deaproape  provincia,  făcu şi
             el  propunerea  ca  o  parte  din  ea,  aceia  de  lângă  graniţa  Transil­
             vaniei  până  la  râul  Moldaviţa,  fără  satul  Vama,  să  fie  trecut
             regimentului  de  graniţă  din  Rodna,  spre  întărirea  acestuia,  iar
             din  rest  să  se  formeze  un alt  regiment  de  graniţă.  Totodată pro­
             punea  ca  populaţia  să fie  atrasă  prin  diferite  avantagi:  mai întăi
             cei  ce  vor  de  bună  voie  şi  apoi  toţi  ceilalţi6).
                  De  părerea  aceasta  era, dealtfel,  şi împăratul losif  al  Il-lea
             căci  într’o  scrisoare trimisă chiar  din Cernăuţi  în  19  Iunie  17837)
             spune Preşedintelui consiliului  de răsboiu.  Contelui Hadic:  „Buco­
             vina, am  observat prin călătoria mea, prezentă, că este  dacă  o com­
             parăm  cu  celelalte  provincii  ale  monarhiei,  foarte  potrivită  pen­
             tru  organizarea  unui  regiment  de  graniţă  împotriva  provinciilor
             turceşti.
                  Cine  ştie  ce  s’ar  fi  întâmplat  cu  această  provincie  smulsă
             cu  forţa  din  trupul  Moldovei,  dacă  va  fi  rămas  mai  departe  sub
             administraţie  militară?  Poate  că  ar  fi  fost  prin  împărţirea  ce
             proecta  să  i  să  facă tot  mai  mult înstrăinată, iar populaţia autoh­
                  *)  Idem.
                  s)  V.  Miclc  către  „Hofkriegsrath“  din  14.VII  1776.
                  8)  Max  v.  Lichtenstern  „  Handbuch  der  neuesten  Geografie  des  Osterr.
             Kaiserstaates  Wien  1817.  II.  Theil.  pag.  1185.
                  *)  Dogiel,  Codex  diplomat.  Poloniae,  voi.  I,  pag.  46.  „Sylvae  majores
             Bukowina dictae,  incipiendo  a  montibus seu  ab  alpibus  Kegis Hungariae. . .   ad
             aliam  silvam  minorem  Bukowina  dictam  usque  ad  fluvium  Pruth“.
                  51  Raport  către  „Hofkriegsrath“  din  14.  v.  1776.  in  arhiva  de  răsboiu.
                  ®)  Actele  „Hofkriegsra,h‘‘  pe  1780,  în  Arhiva  Ministerului  de  răsboiu
                  7)  idem  pe  anul  1783.
   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104   105