Page 101 - 1929-n1
P. 101

M.  POPESCU
              1 0 0
              tonă  silită  să emigreze  în  Moldova din  pricina asupririlor  suferite
              de  la  noii  locuitori  aduşi  din  celelalte  provincii  austriace.
                   Providenţa  a  făcut  însăj  ca  să  treacă  de  sub  militari  la
              administraţie  civilă,  iar  sub  aceasta  elementul  românesc  să  se
              îmulţească  prin  imigraţiile  din  Moldova,  aşa că  la  desmembrarea
              Austro-Ungariei  din  1918,  să  poată,  prin  voinţa  sa,  să  revină  la
              Patria-mamă....
                   Cu  toată  truda  lui  Enzenberg care  se  căsni  din  răsputeri să
              câştige pentru ideia lui atât  populaţia înmulţită sub guvernământul
              lui  cu  un  mare contingent de colonişti,  cât şi  pe  conducătorii poli­
              tici  din  Yiena.  el  nu  reuşi,  opuindu-i-se  pedeoparte  noul  curent
              civil  ce începuse să aibă majoritate  la Curte, iar pe de  alta  condu­
              cătorii  civili  ai  Galiţiei,  aşa  că  „Ilofkriegsrath-ul“  căruia  îi  era
              direct  supus  acest general,  începu să-l  părăsească.
                   Cu ocazia celei de a doua  călătorii  şi împăratul Iosif al II-lea
              renunţă  la  prima  părere  a  militarizării  Bucovinei;  aşa  că  la  6
              August  1786‘)  scrie,  din  Lemberg,  iarăşi  Preşedintelui  sfatului
              de  răsboiu,  de  data  aceasta  că  „sunt  hotărît  ca  Bucovina  să  fie
              unită  cu  Galiţia  în  „Politicis, Publicis  et  Cameralibus“,  şi  să  fie
              administrată  de  guvernul  acesteia  ca  un  district  al  ei".
                    Această  poruncă  trebuia  adusă  la  îndeplinire  până la 1 No-
              embrie  1786,  din  pricina  greutăţilor  politice  şi  financiare, fu însă
              prelungită  până  la  1  Februarie  1787 2).
                    Boerii  împreună  cu  episcopul  Bucovinei  au  protestat  împo­
              triva  acestei  uniri  nedrepte.  Protestul  lor  pare  a  fi  fost  înţeles
              mai  ales  de  Preşedintele  Consiliului,  Graful  Kollowrat,  care  la
              1  Iulie  1790 * * 8)  se  grăbi  să  înainteze  un  raport  lui  Leopold  al
              II-lea,  urmaşul  lui  Iosif,  prin  care  îi  cerea  porunca  pentru  des­
              părţirea  Bucovinei  de  Galiţia.
                   Noul  împărat  aprobă  numai  în  parte  propunerea  lui  Kollo-
              wrat  căci  la  7  Iulie4)  îi  răspunse:  „Părerea  mea  în  privinţa
              despărţirii  Bucovinei  de  Galiţia  este  ca  aceasta  să  înceteze  să
              mai  facă  parte  din  Galiţia şi  boerii  bucovineni  să  nu  mai  fie  so­
              cotiţi  ca  făcând  parte  din  adunarea  celor  din  Galiţia;  fără  însă
              ca  pentru  această  provincie mică să  se  organizeze  o  administraţie
              proprie,  ci  să  fie  aşa  legată  de  Galiţia  „quad  Politica  et  Judi-
              cialia“  după  cum  este  legată  Silezia  de  Moravia.
                    Pe  baza  acestei hotărîri Kollowrat  alcătui la  29  Septembrie
              1790 ")  un  patent,  care fu iscălit şi  de Leopold al  II-lea  prin care

                    M  Idem  actele  din  1786.
                    s)  Actele  „Kofkriegsrath“  pe  anul  1787.
                   8)  Actele  „Kofkanz.lei“  pe  anul  1790,  din  Arhiva Ministerului de  interne.
                    *)  Idem.
                   ®)  E  interesant  acest  patent  căci  spune  un  mare  adevăr,  că  Bucovina  a
              fost  răpită  dela  Moldova,  şi  de  aceia  voiu  da  o  mare  parte  din  el:
                    „Wir  Leopold  der  zw eite...  In  der  Absicht  die  öffentliche  Verwaltung
              zu  vereinfachen,  ist  der  unter  dem  Namen  Bukovina,  begriffene  Antheilder
   96   97   98   99   100   101   102   103   104   105   106